De ce nu se pot pronunța instanțele asupra unei decizii a Curții Constituționale / Argumentele judecătorilor care au respins zeci de cereri precum cea de la Ploiești

 

 Din valul care a asaltat curțile de apel din țară, la cea din București s-a înregistrat cel mai mare număr de cereri privind desființarea deciziei din decembrie a Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale. Contestațiile – 30 – au fost soluționate deja de magistrații Curții de Apel București, fiind respinse în totalitate. În motivarea deciziilor, judecătorii explică de ce nu poate o instanță judecătorească să se pronunțe pe deciziile CCR.

 

Prin contestațiile transmise pe email instanțelor, după indicațiile primite pe pagina https://anulareccr.vercel.app/, susținătorii lui Călin Georgescu au cerut curților de apel ca prin hotărârile pe care le vor pronunţa „să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral normativ intitulat Hotărârea C.C.R. nr. 32/06.12.2024, anularea Hotărârii C.C.R. nr. 32/06.12.2024”. În plus, au solicitat ca toate cheltuielile de judecată să fie plătite de către Curtea Constituțională.   Peste 130 de cereri s-au înregistrat la curțile de apel din țară, 50 dintre ele fiind deja respinse de judecători. Una singură a fost admisă la Curtea de Apel Ploiești de către judecătorul Alexandru Vasile. Acesta a decis joi anularea deciziei CCR din 6 decembrie 2024 și suspendarea efectelor acesteia până la soluționarea definitivă a litigiului. Judecătorul nu și-a motivat încă decizia care a fost deja contestată de Parchetul Curții de Apel Ploiești.  

Cum și-a motivat deciziile instanța care a respins cele mai multe cereri de anulare a alegerilor

Cele mai multe solicitări de anulare/suspendare a deciziei CCR – 30 – au fost trimise magistraților Curții de Apel București, care le-au respins pe toate și au explicat de ce nu este posibil un astfel de demers într-o instanță judecătorească. Solicitările au fost depuse în intervalul 9 -17 aprilie.

Potrivit articolului 146 din Constituția României, Curtea Constituţională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”. Tot Constituția stabilește că „rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională”, arată un judecător al Curții de Apel București în motivarea uneia dintre decizii, consultată de HotNews.   „Îndeplinirea atribuțiilor Curţii Constituţional este subsumată rolului său, stabilit de art. 142 alin. (1) din Constituție, de „garant al supremației Constituției”, iar în exercitarea atribuţiilor care îi revin Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale. 

Prin Hotărârea nr.66/01.10.2019, Curtea Constituţională a stabilit că „prevederile art. 146 lit. f) din Constituție stabilesc competența Curții Constituționale de a verifica, în ultimă instanță, toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a președintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa”, precum și faptul că în „atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui nu poate fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei. 

De aceea, competenţa instanţei constituţionale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci aceasta se alătură controlului de constituţionalitate pe care numai Curtea Constituţională are competenţa de a-l exercită”, explică magistratul Curții de Apel București.  Magistratul Curții de Apel București subliniază că, potrivit legii, „Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România” și „este independentă faţă de orice altă autoritate publică”.

„Legiuitorul nu a înţeles să reglementeze în favoarea instanţelor judecătoreşti nicio competentă în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională în materia alegerilor prezidenţiale. Prin urmare, dispoziţiile Legii nr. 554/2004 şi dispoziţiile Codului de procedură civilă care reglementează căile de retractare nu sunt aplicabile hotărârilor Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti neavând competenta de a analiza legalitatea acestora”, argumentează magistratul CAB.

Cu aceste argumente, instanța a concluzionat că cererea privind anularea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 nu poate fi soluționată de o instanță de judecată, întrucât cade în sarcina Curţii Constituţionale a României competența de a exercita rolul de judecător electoral pentru alegerea președintelui României.

Curtea de Apel București reține că demersul de anulare a hotărârii Curții Constituționale „se lovește de un fine de neprimire, respectiv necompetența generală a instanțelor judecătorești”, motiv pentru care cererea a fost respinsă ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti. 

Cu aceleași argumente și-au motivat deciziile toți magistrații Curții de Apel București care au respins solicitările de desființare a deciziei de anulare a alegerilor.

Toate deciziile Curții de Apel București prin care s-au respins cererile au fost deja contestate de petenți, dosarele urmând să fie înaintate instanței supreme.