După ce a aruncat Franța în haos, Macron se gândește la stabilitatea țării. Demisia premierului Gabriel Attal a fost refuzată

Președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului Gabriel Attal să rămână deocamdată în funcție, potrivit unei surse din palatul prezidențial Elysee

Attal și-a prezentat demisia luni dimineață, dar Macron a refuzat să o accepte. Președintele i-a cerut lui Attal să rămână în funcție „pentru moment, pentru a asigura stabilitatea țării", potrivit sursei Elysee.

Gabriel Attal mersese, luni, la palatul prezidențial Elysee pentru a-și prezenta demisia președintelui Emmanuel Macron.

Demisia venea cu doar câteva săptămâni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris, o demonstrație majoră a poziției Franței pe scena mondială.

Alegerile din Franța au fost câștigate de alianța stângii, care nu are, însă, suficienți parlamentari pentru o guvernare stabilă.

Nu există un calendar oficial pentru ca Emmanuel Macron să ceară actualului guvern să demisioneze sau să numească unul nou. Șeful statului a declarat duminică că preferă să „aștepte structurarea noii Adunări Naționale pentru a lua deciziile necesare”, „în conformitate cu tradiția republicană”.

Pe de altă parte, Macron nu poate ignora complet noua situație politică rezultată în urma alegerilor.

Un guvern minoritar în Adunarea Națională este expus amenințării unei moțiuni de cenzură, care ar putea fi depusă încă de la prima sesiune a viitoarei Adunări Naționale – prevăzută pentru 18 iulie, în temeiul articolului 12 din Constituție.

Această moțiune de cenzură ar avea toate șansele să fie adoptată, având în vedere că tabăra prezidențială nu dispune în prezent decât de 168 de locuri din 577, și ar duce la căderea imediată a guvernului Attal.

Cum este ales prim-ministrul

În teorie, președintele Republicii are puterea de a numi pe cine dorește la Matignon. Cu toate acestea, logica instituțională nu îi permite să treacă peste opinia majorității deputaților, deoarece un guvern care ar merge împotriva dorințelor acestora ar putea fi supus unei moțiuni de cenzură.

Prin urmare, este de așteptat să aleagă un candidat susceptibil de a obține sprijinul majorității deputaților – sau cel puțin de a nu fi respins de o majoritate a acestora.

Dacă o tabără politică dispune de majoritatea absolută a deputaților în urma alegerilor legislative (adică cel puțin 289 din cei 577 ai Camerei), lucrurile sunt simple: desemnarea unui prim-ministru din rândurile sale este o chestiune de principiu – chiar dacă acesta provine dintr-un partid care se opune șefului statului, așa cum s-a întâmplat în timpul coabitării altor președinți.

Cu toate acestea, în urma acestor alegeri, niciun grup politic nu mai poate pretinde o astfel de majoritate. Primii clasați, cei din Noul Front Popular (NFP), dispun doar de 182 de aleși, la care s-ar putea adăuga aproximativ treisprezece aleși din partea diferitelor partide de stânga, ceea ce conferă o majoritate relativă de abia o treime din locuri.