Există riscul ca dezbinarea din România să ducă la gesturi extreme ca în Slovacia?

Sociologul Vasile Dîncu, candidat al PSD la alegerile europarlamentare, a declarat sâmbătă, la Prima TV, că deși există mereu pericolul ca incidentul din Slovacia, unde premierul a fost împuşcat, să fie sursă de inspirație și pentru extremiști din altă țară, totuși el consideră că extremismul din România este ”mai degrabă unul de declaraţii, de telefoane, poze” şi nu are o latură violentă

Dîncu a fost întrebat dacă dezbinarea din societatea românească poate să ducă la tragedii similare cu cea din Slovacia, el răspunzând că sunt două faţete ale acestei probleme.

”Aş răspunde prin două faţete ale aceleiaşi probleme. În primul rând, pericolul va exista întotdeuna în asemenea situaţii pentru că, din punct de vedere sociologic, ştim că asemenea, evenimente neaşteptate, produc de regulă un fel de imitaţie socială. În sociologie este cazul sinuciderilor, când se mediatizează puternic o sinucidere sau o tentativă de sinucidere a unui adolescent, urmează - o demonstrează câteva lucrări importante din sociologie din ultima vreme - chiar o epidemie. Devin zeci de cazuri de genul acesta. Asta este partea reală. Întotdeauna acest pericol poate exista, mai ales că există nu numai organizaţii care pot să facă asta, dar există lupi singuratici, aşa cum se spune, care pot să ajungă la soluţii de genul acesta. Şi dacă văd că soluţia există, poate exista un fenomen de imitaţie”, a declarat Vasile Dîncu.

Social-democratul a subliniat că nu există o societate fragmentată în România.

”Speranţa mea, însă, este a doua faţetă, că la noi nu se va întâmpla acest lucru sau este puţin probabil să se întâmple din mai multe puncte de vedere. În primul rând, în societatea noastră există un minim de consens care a pornit în 1995, când s-au stabilit cele două ţinte (...) UE şi NATO. Aceste lucruri nu sunt contestate nici de cei mai revoluţionari dintre cei care accentuează atitudinile extreme. În al doilea rând, în societatea noastră nu există, chiar dacă e o societate fragmentată, nu există crevase foarte mari între categorii sociale, între regiuni, între categorii de vârstă. În general, în afară de o polarizare care este între tineri şi vârstnici, în ceea ce priveşte votul, dar nu este una care să fie violentă, nu avem o mare polarizare”, a mai declarat Dîncu.

Paralelism etnic

Acesta susţine că ”există o polarizare, în schimb, în cazul maghiarilor din Transilvania, care au fost transformaţi de Orban într-un fel de membrii ai unei comunităţi marginale, naţiunea maghiară”.

”Şi de aici s-a născut un fel de paralelism etnic. Dincolo de asta, aş avea alte argumente care spun, e adevărat, a scăzut foarte mult încrederea în politicieni, dar în toţi politicienii. Nu există unii care să fie salvatorii de la patria, cum zic italienii. Sunt toţi o apă şi un pământ. Unii sunt iubiţi de 10 la sută din populaţie, 15 la sută, dar nimeni nu are aura de salvator pe care să îl urmăm şi numele căruia să zicem să facem violenţe. La cei din extrema dreaptă mă refer. Au existat exemple care au declanşat violenţe. Nu vorbesc de cea de la Sarajevo care până la urmă a declanşat Primul Război Mondial, chiar dacă tensiunea era. Era numai bricheta care a fost aprinsă în benzinărie, de fapt”, a subliniat Dîncu.

Dizidență slabă

El a precizat că nici în perioada comunistă nu a existat o dizidenţă foarte mare în România, aşa cum s-a întâmplat în Polonia sau Ungaria.

”Noi, nici în perioada comunistă nu am avut o dizidenţă foarte puternică, cum au avut alte ţări, Polonia, Ungaria sau alte ţări. Asta înseamnă că şi extremismul nostru de acum ar putea fi mai degrabă un extremism de cartin, adică unul de declaraţii, de telefoane, poze. Nu cred într-o asemenea alternativă, deşi va trebui să ne păzim de asta şi să facem mai multe lucruri aici, nu numai faptul că întărim securitatea liderilor”, a adăugat Dîncu.