Forumul Judecătorilor critică Legile justiției din 2022, considerându-le o deteriorare semnificativă a sistemului

Forumul Judecătorilor din România a transmis miercuri că pachetul de legi privind justiția, adoptat în 2022, a generat un recul semnificativ în funcționarea sistemului judiciar, afectând grav principiile fundamentale ale acestuia. Asociația atrage atenția că, în context electoral, sunt propuse frecvent și pe neașteptate modificări ale criteriilor de vârstă și vechime pentru pensionarea magistraților.

Reacția vine în urma anunțului făcut de reprezentanții coaliției de guvernare, care intenționează să introducă în Parlament un proiect legislativ ce stabilește vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani.

„În repetate rânduri, am subliniat nevoia unor reforme autentice care să redea sistemului de justiție principiile esențiale ale independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității. Din păcate, legislația adoptată în 2022 a produs un regres sever în acest sens, iar autoritățile nu au acționat pentru a remedia aceste disfuncționalități”, se arată într-un comunicat al Asociației Forumul Judecătorilor din România.

Asociația mai subliniază că, în aproape fiecare ciclu electoral, apar inițiative legislative prin care se propune schimbarea condițiilor de pensionare, ceea ce afectează stabilitatea carierei magistraților și subminează încrederea acestora în actul de legiferare. Potrivit comunicatului, aceste schimbări ar putea duce, în mod direct, la retragerea din sistem a peste 1.000 de judecători și procurori.

„Statutul profesional al magistraților ar trebui să fie clar și predictibil, nu să fie modificat constant, în funcție de interese politice sau conjuncturi bugetare. Actuala propunere legislativă riscă să declanșeze o nouă criză de personal în sistemul judiciar și să contravină deciziilor anterioare ale Curții Constituționale”, avertizează organizația.

Aceasta critică proiectul propus de guvernanți ca fiind justificat doar formal prin jaloanele PNRR, fără o fundamentare reală în evaluările Comisiei Europene. De asemenea, modificările vizează reducerea cuantumului pensiei de serviciu la 65% din media veniturilor brute pe ultimii patru ani de activitate, în contradicție cu decizii ale Curții Constituționale, precum cele din august 2023 și decembrie 2024, care au trasat limite clare în acest domeniu.

Organizația atrage atenția și asupra ambiguităților din textul de tranziție al proiectului legislativ, în special în ceea ce privește situația magistraților născuți după 1981, care, indiferent de vechimea acumulată, ar putea accesa pensia doar la împlinirea vârstei maxime legale, fapt considerat contrar normelor constituționale.

În sprijinul poziției sale, Forumul Judecătorilor citează și Carta Europeană privind statutul judecătorului, document care stabilește că nivelul pensiei unui magistrat trebuie să fie cât mai apropiat de ultima sa remunerație.

„Deciziile Curții Constituționale a României nu au apărut dintr-o voință arbitrară, ci reflectă aplicarea coerentă a principiilor europene, având în vedere că România este membră a Consiliului Europei”, se mai menționează în comunicat, care respinge interpretările populiste apărute în spațiul public.

În acest context, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți, la RFI, că proiectul de lege va fi depus în Parlament în această săptămână și conține două opțiuni pentru creșterea vârstei de pensionare – aplicabilă imediat celor care intră în sistem și gradual pentru cei deja activi, pentru a nu pierde o tranșă importantă de finanțare din PNRR, estimată la peste 260 de milioane de euro.

Potrivit lui Kelemen Hunor, proiectul ar fi echilibrat și nu ridică probleme de constituționalitate.