Fost putător de cuvânt al MApN, Florin Jipa: Nu există voință politică pentru a rezolva problema legilor apararii nationale

„Pentru doborârea dronelor de la sol și folosirea muniției de război în afara poligoanelor militare, într-adevăr, militarii trebuie să aibă o bază legală și aici este o dispută. Unii consideră că legislația trebuie adaptată și trebuie definită starea de criză pentru aceste situații, în timp ce alții consideră că în CSAT se poate lua o astfel de decizie, prin declararea stării de asediu sau urgență în Deltă și chiar restricționarea zborurilor în acea zonă, în baza legislației existente.

Eu, unul, cred că este vorba mai degrabă de lipsa unei voințe politice în rezolvarea acestei situații, care implică și riscuri. În primul rând, declararea stării de urgență sau asediu în Deltă și dislocarea sistemelor blindate Gepard, care au două tunuri automate de 35 mm și un radar cu bătaie de 15 km și s-au dovedit cele mai eficiente în Ucraina, ar putea panica populația civilă și ar afecta economia zonei, inclusiv prin lipsa turiștilor. În al doilea rând, dacă tragi cu tunul sau lansezi rachete asupra dronelor în zone civile, acestea vor cădea undeva și pot provoca victime și pagube materiale în România sau Ucraina.”

Florin Jipa amintește că, în trecut, Armata a dislocat anumite capabilități în zona de graniță. S-a întâmplat la cererea Ministerului Afacerilor Interne care se confrunta cu traficul de țigări la granița cu Ucraina

„Erau aeronave care zburau la mică înălțime, atunci a fost convocat un comitet pentru situații de urgență. Și în această situație, ar trebui convocat Comitetul pentru Situații de Urgență de la nivelul Guvernului pentru a se analiza toate aspectele și a propune factorilor de decizie cele mai bune soluții, deoarece rezolvarea pericolelor din Deltă, în situație de pace, nu ține doar de MApN” completează editorul șef la Monitorul Apărării și Securității.

Tot el reamintește că, în septembrie anul trecut, atunci când liderii politici s-au confruntat cu descoperirea unor bucăți de dronă pe malul românesc al Dunării, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit.

A fost însă singura dată, iar atunci, spune Florin Jipa, „au și fost luate măsurile care se aplică acum: monitorizarea zonei cu radare mobile și patrulare, informarea populației, construirea adăposturilor, alarmarea populației, stabilirea unui serviciu permanent la nivelul autorităților publice locale (potrivit hotărârii CNSU nr. 31/7 septembrie 2023). Puteți observa că atunci nimeni nu a avut curajul să propună doborârea dronelor sau necesitatea adoptării legislației pentru doborârea dronelor”, mai spune Florin Jipa.

El amintește că apărarea spațiului aerian al României se execută sub coordonarea Comandamentului Aliat Aerian din Spania, care ridică celula de poliție aeriană, formată, de regulă, din două aeronave, pentru a lua măsurile care se impun. „Dacă vorbim de drone, acestea pot fi bruiate cu sisteme de război electronic sau pot fi doborâte de aeronave sau sisteme de artilerie sau rachete aflate la sol.

Legislația este clară privind misiunile de poliție aeriană, chiar dacă și aici trebuie adaptată la dronele așa-zise kamikaze sau sinucigașe, care zboară cu viteze mici, la altitudini mici și poate elicopterele Puma Socat ar fi mai eficiente decât avioanele supersonice.

Referitor la bruierea dronelor, președintele Iohannis a declarat la un moment dat că o țară aliată ne-a furnizat sisteme antidrone. Cred că se referea la Germania, care a dislocat, împreună cu un detașament de avioane Aerofighter Typhoon, sisteme antidrone, dar acestea au fost retrase odată cu aeronavele”, conchide editorul șef la Monitorul Apărării și Securității.