GRECO desființează România: Lupta anticorupție e o glumă. Președintele fără reguli, șefii Poliției numiți politic

România primește un nou cartonaș roșu din partea GRECO, organismul Consiliului Europei. Din 26 de recomandări privind combaterea corupției în instituțiile-cheie ale statului, doar două au fost implementate pe deplin. Restul sunt fie parțial aplicate, fie complet ignorate. GRECO critică lipsa regulilor de conduită pentru președinte, numirile politizate din Poliție și Jandarmerie, lipsa transparenței în interacțiunile cu lobbyiștii și perpetuarea legiferării prin ordonanțe de urgență. În timp ce guvernanții mimează reforme, raportul arată o realitate dură: România rămâne captivă unui sistem opac și clientelar.

România este din nou ținta unui raport devastator al GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției), care scoate la lumină eșecurile grave în lupta împotriva corupției în instituțiile-cheie ale statului. Potrivit documentului făcut public pe 5 august, din cele 26 de recomandări formulate în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare, România a implementat doar două.

„România a implementat doar două din cele 26 de recomandări formulate în raportul aferent rundei a cincea de evaluare privind prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii la nivel central (funcţii executive de conducere) şi la nivelul instituţiilor de punere în aplicare a legii”, atrage atenția GRECO.

Dintre celelalte 24 de recomandări, 22 au fost implementate parțial, iar două deloc. Situația este descrisă ca fiind departe de standardele minime europene.

GRECO subliniază importanța Legii nr. 49/2025, menită să introducă norme de etică și conduită pentru membrii guvernului, dar critică lipsa pașilor concreți în aplicarea acesteia: „În ceea ce priveşte funcţiile executive de conducere, adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică şi conduită pentru membrii guvernului, este crucială pentru implementarea completă a anumitor recomandări”, se menționează în raport. „Intrarea în vigoare a acestei legi ar trebui completată de elaborarea unor îndrumări, organizarea de sesiuni de instruire, furnizarea de consiliere confidenţială şi stabilirea unei monitorizări şi aplicări adecvate”, continuă GRECO.

Administrația Prezidențială este și ea vizată de critici directe: „A fost adoptat şi publicat un cod de conduită pentru administraţia prezidenţială, care ar trebui completat cu îndrumări şi sesiuni de informare documentate. Acestea fiind spuse, reguli de conduită pentru preşedinte încă lipsesc, deşi acesta rămâne supus prevederilor legale relevante”.

Mai mult, transparența interacțiunilor cu grupurile de influență este practic inexistentă: „Deşi par să existe reguli care guvernează interacţiunile cu lobbyiştii şi terţii, dezvăluirea acestor contacte lipseşte. Preşedintele, prim-ministrul şi consilierii prezidenţiali nu sunt supuşi obligaţiei de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc, aspect care se aplică altor persoane cu funcţii executive de conducere”.

În ceea ce privește administrația centrală, doar Președinția publică registrul cadourilor, în timp ce Guvernul și ministerele evită această practică: „Administraţia Prezidenţială continuă să publice registrul cadourilor, în timp ce cancelaria prim-ministrului şi ministerele încă nu fac acest lucru”.

Deși DNA a făcut progrese tehnologice, GRECO atrage atenția că rămân multe lacune structurale și legislative: „Sunt necesare progrese concrete suplimentare în ceea ce priveşte efectuarea unor verificări eficiente ale integrităţii pentru persoanele cu funcţii executive de conducere, formularea de propuneri legislative pentru revizuirea cadrului actual de integritate, stabilirea unui mecanism de supraveghere dedicat pentru monitorizarea implementării legislaţiei privind accesul la informaţii, limitarea practicii de legiferare prin ordonanţe de urgenţă, introducerea de restricţii post-angajare şi asigurarea desfăşurării unor consultări publice adecvate şi semnificative”.

Referitor la Poliție și Jandarmerie, GRECO remarcă anumite inițiative, dar subliniază că numirile din fruntea instituțiilor de forță se fac pe criterii clientelare, fără concursuri reale. „Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce utilizarea împuternicirii pentru ocuparea posturilor de conducere”, precizează raportul.

Chiar dacă a fost creat un portal de recrutare și s-a lucrat la un cod de etică, rămân vulnerabilități majore legate de rotația cadrelor, activitățile post-angajare și lipsa de reprezentare a femeilor. „Sistemul intern centralizat şi integrat de resurse umane a introdus o secţiune dedicată în care se înregistrează activităţile secundare… sunt necesare măsuri concrete pentru creşterea reprezentării femeilor la toate nivelurile şi pentru introducerea unor reguli pentru dezvăluirea şi gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei”, avertizează GRECO.

România are termen până la 31 decembrie 2026 pentru a transmite informații privind aplicarea recomandărilor restante.

Până atunci însă, conform acestui raport, lupta anticorupție în România rămâne un decor fără substanță, iar instituțiile-cheie continuă să funcționeze pe baza influenței politice, lipsei de transparență și a improvizației administrative.

Cimpoi Adrian 60m.ro

• ZIARUL EVENIMENTUL VARIANTA ON-LINE