Inundații catastrofale în Europa Centrală și de Est.

 Ciclonul Boris a adus deja cantități extreme de precipitații în Europa Centrală și de Est, fiind prognozate alte ploi torențiale cel puțin până la sfârșitul zilei de luni.

Unele dintre cele mai mari cantități de precipitații de până acum au fost înregistrate în Republica Cehă. La Lysa Hora, în munții din vestul țării, au căzut 288 mm de precipitații pe metru pătrat începând de joi. Cantitatea de apă care cădea de obicei în trei luni a căzut în doar trei zile.

Ciclonul Boris s-a format în nordul Italiei și s-a extins cu rapiditate în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.

Furtuna ar putea provoca cele mai devastatoare inundaţii din ultimele decenii, avertizează meteorologii. În Cehia, Polonia, Germania şi Austria, unde precipitaţiile ar putea depăşi 300 de litri pe metru pătrat, sunt în vigoare coduri roşii. Şi în Slovacia, Slovenia şi Serbia au fost emise coduri portocalii de vreme severă, iar meteorologii se aşteaptă la cantităţi istorice de precipitaţii. Ploile abundente căzute în ultimele ore în sudul Poloniei au făcut să crească nivelul mai multor râuri care au inundat localităţile pe care le traversează.

 

 

 

Un baraj din sud-vestul Poloniei a cedat sâmbătă seară în urma precipitaţiilor abundente, în timp ce echipele de intervenţie poloneze, dar şi din ţări precum Republica Cehă şi Austria, continuă să se confrunte cu inundaţii grave provocate de cantităţile istorice de precipitaţii din ultimele zile.

În Austria, 42 de municipalităţi au fost declarate zone de dezastru, nivelul apelor din zonele inundate continuând să crească. Situaţia este critică în special de-a lungul râurilor Kamp şi Kremps, care se varsă în Dunăre.

Stephan Pernkopf, viceguvernator al Austriei Inferioare, a declarat că sistemele de apărare împotriva inundaţiilor din regiune - consolidate după inundaţiile grave din 2002 - au fost proiectate să reziste la inundaţii care se produc statistic o dată la 100 de ani. Cu toate acestea, în condiţiile în care ploile abundente vor continua, conform prognozelor, meteorologii au avertizat că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Potrivit meteorologilor, Dunărea ar putea atinge niveluri atinse o dată la 30 de ani în regiunile 

Ploile abundente din Republica Cehă au condus la creşterea nivelului râului Elba, serviciul de meteorologie ceh raportând până la 170 de milimetri de precipitaţii în cele mai afectate regiuni în ultimele 24 de ore. Autorităţile au emis cel mai ridicat nivel de alertă de inundaţii pentru aproximativ 35 de localităţi, a relatat agenţia cehă de presă CTK. Risc de inundaţii catastrofale ca cele de acum două decenii există şi la Praga. Pompierii au ridicat baraje împotriva apelor şi mai multe staţii de metrou au fost închise.

În Germania, mai multe regiuni din estul şi sudul ţării au fost, de asemenea, afectate de precipitaţii abundente, iar Serviciul german de meteorologie a indicat că intemperiile vor continua.

Ciclonul Boris a adus ploi torenţiale şi în Grecia. În Munţii Rodopi s-au format viituri şi mai multe localităţi au fost inundate. Mai multe drumuri regionale au fost blocate, iar pompierii au fost chemaţi să scoată apa din casele oamenilor. Și în Republica Moldova a fost prăpăd sâmbătă, 14 septembrie. Cel mai rău este în sudul țării, unde zeci de gospodării și drumuri au fost inundate. Cel puțin 13 localități au rămas în beznă din cauza viiturilor. Apa a depășit pe alocuri un metru. Iar Serviciul de Urgență a fost suprasolicitat. Apa a acoperit străzi întregi din Chișinău, iar curenții, cu o forță impresionantă, au luat pe sus două femei și le-au azvârlit sub roțile unei mașini.

 

Cum s-a format ciclonul Boris

 

Ciclonul Boris a fost atât de devastator din două motive.

În primul rând, poziționarea furtunii a atras aer mai rece din nord pentru a se amesteca cu umezeala adusă de apele neobișnuit de calde ale Mării Mediterane și ale Mării Negre.

În al doilea rând, presiunea joasă s-a deplasat foarte lent în aceleași zone. A rămas blocată într-un „model de vreme blocată”, ceea ce înseamnă că furtuna este izolată și prinsă între presiunea înaltă din vest și cea din est, explică BBC. Furtuna Boris este descrisă de Ministerul Mediului din Republica Cehă ca un eveniment care se produce o dată la 50 de ani. Cu toate acestea, frecvența unor astfel de inundații este de așteptat să crească.

În urma inundațiilor extreme care au avut loc în 2021 în Europa, World Weather Attribution Network a concluzionat că probabilitatea și intensitatea acestui tip de inundații în Europa este în creștere în contextul încălzirii rapide a climei.

 

Cum agravează schimbările climatice valurile de căldură, secetele, incendiile și inundațiile

 

Oamenii de știință spun că multe evenimente meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente și ma 

 

1. Ploaie extremă

 

Pentru fiecare creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii medii, atmosfera poate reține cu aproximativ 7% mai multă umiditate.

Acest lucru poate duce la precipitații mai abundente, uneori într-un spațiu mai scurt de timp și pe o suprafață mai mică.

La nivel global, precipitațiile abundente au devenit mai frecvente și mai intense în majoritatea regiunilor din cauza activității umane, potrivit organismului climatic al ONU, IPCC.

Se spune că acest model va continua cu o încălzire suplimentară.

Oamenii de știință evaluează dacă evenimentele meteorologice extreme individuale pot fi atribuite schimbărilor climatice luând în considerare atât cauzele naturale, cât și cele umane.

În cazul precipitațiilor intense care au căzut în Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Oman în aprilie 2024, a fost dificil de concluzionat cu exactitate ce rol au jucat schimbările climatice.

Ploile abundente în această regiune sunt rare, ceea ce oferă cercetătorilor mai puține comparații istorice.

În mai 2024, sudul Braziliei s-a confruntat cu ploi abundente care au dus la inundații pe scară largă, care au strămutat aproximativ 150.000 de oameni.

Regiunea Rio Grande do Sul care a fost lovită este deosebit de vulnerabilă la ploile abundente, deoarece este punctul de întâlnire al maselor de aer tropical și polar.

Dar expertul în climă Francisco Eliseu Aquino a declarat agenției de presă AFP că „aceste interacțiuni [s-au] intensificat odato cu schimbările climatice”.

Oamenii de știință cred că ploile abundente care au provocat inundații mortale în nordul Libiei în septembrie 2023 au fost de 50 de ori mai probabile din cauza schimbărilor climatice.

 

2. Valuri de căldură mai fierbinți, mai lungi

 

Chiar și o creștere mică a temperaturilor medii are o mare influență asupra temperaturilor extreme.

Pe măsură ce intervalul temperaturilor zilnice se deplasează spre niveluri mai ridicate, zilele mai calde sunt mai intense. În aprilie 2024, temperaturile din Mali au atins 48,5C în timpul unui val de căldură extremă în regiunea Sahel din Africa, care a fost legat de creșterea numărului de spitalizări și de decese.

Acest nivel de căldură nu ar fi fost posibil fără schimbările climatice provocate de om, a constatat WWA, și va deveni din ce în ce mai frecvent pe măsură ce lumea continuă să se încălzească.

În Regatul Unit, în iulie 2022, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius pentru prima dată în istorie, provocând perturbări majore. Potrivit WWA, acest lucru ar fi fost extrem de puțin probabil fără schimbările climatice.

Valurile de căldură devin, de asemenea, mai lungi în multe locuri, inclusiv în Regatul Unit. Acest lucru se poate întâmpla ca urmare a cupolelor de căldură, care sunt zone de presiune ridicată în care aerul cald este împins în jos și blocat, provocând creșterea temperaturilor pe suprafețe mari.

O teorie sugerează că temperaturile ridicate din Arctica - care s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât media globală - determină încetinirea vânturilor puternice numite jet stream, crescând astfel probabilitatea apariției cupolelor de căldură.

 

3. Secete mai lungi

 

Stabilirea unei legături între schimbările climatice și anumite secete poate fi dificilă. Disponibilitatea apei nu depinde doar de temperatură și precipitații, sistemele meteorologice naturale jucând, de asemenea, un rol esențial. Acesta a fost cazul secetei din Africa de Sud de la începutul anului 2024.

Dar valurile de căldură alimentate de schimbările climatice pot agrava seceta prin uscarea solului. Acest lucru face ca aerul de deasupra să se încălzească mai repede, ducând la o căldură mai intensă.

În perioadele de caniculă, cererea crescută de apă, în special din partea agricultorilor, pune și mai mult presiune pe rezervele de apă.

În unele părți din Africa de Est, au existat cinci sezoane ploioase eșuate la rând între 2020 și 2022, deoarece regiunea a suferit cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani. Acest lucru a strămutat 1,2 milioane de oameni numai în Somalia.

Schimbările climatice au făcut ca astfel de secete să fie de cel puțin 100 de ori mai probabile, potrivit WWA.

Încălzirea cauzată de om a fost, de asemenea, principalul motor al celei mai grave secete de cel puțin o jumătate de secol din pădurea tropicală amazoniană în a doua jumătate a anului 2023.

 

4. Mai mult combustibil pentru incendii

 

Incendiile au loc în mod natural în multe părți ale lumii . Este dificil de știut dacă schimbările climatice au cauzat sau a agravat un anumit incendiu de pădure, deoarece alți factori sunt, de asemenea, relevanți, cum ar fi schimbarea utilizării terenului.

Dar schimbările climatice determină condițiile meteorologice necesare propagării incendiilor de vegetație să fie mai probabile, conform IPCC.

Căldura extremă și de lungă durată extrage mai multă umiditate din soluri și vegetație.

Aceste condiții de uscăciune oferă combustibil pentru incendii, care se pot răspândi cu o viteză incredibilă, în special dacă vântul este puternic.

În 2023, Canada a cunoscut cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat vreodată.

Creșterea temperaturilor duce la înmulțirea fulgerelor în cele mai nordice păduri ale lumii, declanșând incendii.

Efectele combinate ale schimbării utilizării terenurilor și ale schimbărilor climatice înseamnă că incendiile extreme vor deveni mai frecvente și mai intense în viitor la nivel global, potrivit Programului ONU pentru Mediu (UNEP).

Numărul celor mai extreme incendii ar putea crește cu până la 50% până în 2100, sugerează UNEP.