Iohannis și cursa pentru NATO: mizele și șansele șefului statului pentru o funcție de top

Văzut de presa occidentală ca și intrat în cursa pentru șefia NATO, Klaus Iohannis este considerat de specialiștii de la București o variantă cu șanse atât pentru această funcție, dar și pentru una nouă, cea de comisar pentru Apărare al UE, în funcție de negocierile de culise.

Presa internațională, prin corespondenți ai unor publicații de top (Bloomberg și Politico) la Casa Albă și NATO, a fost cea care a pus pe agendă faptul că președintele Klaus Iohannis intenționează să intre în cursa pentru funcția de secretar general al NATO, unde singurul doritor care se bucura de sprijin era Mark Rutte, premierul demisionar al Olandei. De altfel, Rutte a și fost anunțat că va primi sprijin de la numeroase țări, printre care și Statele Unite, Marea Britanie și Germania. Însă țările din Estul Europei ar vrea o persoană diferită de Rutte, cu o abordare mai clară pe ceea ce înseamnă războiul din Ucraina și gestionarea relației cu Rusia. Noul șef al Alianței este decis prin consens, deci trebuie să fie dat acceptul tuturor celor 31 de state, preferabil până la Summitul NATO din iulie, de la Washington. Tot din surse de la Washington a plecat prima informație despre intenția anunțată de România pe canale informale, pentru ca apoi să fie dublată de surse de la nivelul NATO.

La nivel oficial în România, Administrația Prezidențială a precizat că nu comentează „zvonuri“, în punctele de vedere furnizate public, în timp ce purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat că nu dispune de date privind o comunicare oficială făcută de România pentru susținerea lui Iohannis pentru o funcție de top la NATO. În schimb, Mihai Tudose, apropiat al premierului Ciolacu și important lider PSD, a subliniat, într-o intervenție la Antena 3, că Guvernul nu a trimis nicio notificare: „Guvernul român nu a trimis nicio hârtie (n.r. – la NATO)“, a punctat Tudose, care a afirmat că mai întâi sunt purtate discuții serioase, apoi este făcut pasul pentru propunerea lui Iohannis. Însă, atât PSD, cât și Guvernul României l-ar susține în mod „evident“ pe Iohannis pentru o asemenea funcție. Susținerea a fost reiterată și de premierul Marcel Ciolacu.

Și dinspre PNL, prin vocea purtătorului de cuvânt al formațiunii, Ionuț Stroe, a fost asigurată susținerea lui Iohannis, dacă șeful statului ar intra în cursa pentru șefia NATO. „După cel mai lung mandat ca președinte al unei țări membre UE și NATO, consider că are suficientă expertiză și experiență pentru a ocupa o asemenea poziție“, a afirmat Stroe pentru „Adevărul“.

În spatele ușilor închise, informația privind posibila intrare în cursa pentru NATO a luat prin surprindere partidele. Liderii de la vârful PNL și PSD știau de faptul că Iohannis e favorit din rândul personalităților române pentru o funcție de top la nivel internațional, însă nu neapărat la nivelul Alianței. Mai precis, în Coaliție, Iohannis e văzut mai ales ca potențial comisar pentru Apărare, o nouă funcție pe care Ursula von der Leyen, actuală șefă a Comisiei Europene și favorită pentru încă un mandat, o vrea în noua arhitectură de la Bruxelles. Mai mult, șefa CE a sugerat că postul trebuie să fie pentru un est-european. Iar în estul Europei, Iohannis este liderul cu cea mai mare continuitate din ultimii 15 ani, cu excepția lui Viktor Orban, dar care e exclus din orice negociere, din cauza poziționărilor față de războiul din Ucraina.

Ce spun specialiștii

„Alianța ar da un semnal foarte puternic prin numirea unui secretar general care provine din țările membre din Est. NATO este testat pe Flancul Estic, iar țările membre din această parte a Alianței au fost cele care au preluat mare parte din șocul inițial al invaziei ruse. Tot aici, state ca România și Polonia au investit masiv în achiziții militare. Nu mai spun că statele din această zonă au o cunoaștere aprofundată a Federației Ruse și a pericolelor diverse care vin dinspre Moscova“, susține fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan.

„Argumentele în favoarea președintelui Iohannis sunt puternice. Sunt, pe de-o parte, amplasarea geografică a României și importanța sa în NATO. România este una dintre țările-pivot, iar în relația cu Ucraina, inteligența tactică și strategică a președintelui Iohannis a făcut ca România să joace un rol foarte important. România are cele mai importante granițe cu Ucraina, mai mult cu 100 km decât are Polonia. Și acest lucru, și altele au contribuit la sprijinirea discretă, dar eficientă a Ucrainei“, a punctat politologul Cristian Pîrvulescu. De altfel, acesta consideră că, pentru un șef de stat, cele mai potrivite sunt funcții precum secretarul general NATO, președinte al Comisiei Europene sau al Consiliului European.

Pe de altă parte, Valeriu Turcan, specialist în comunicare publică, susține că oricare ar fi rezultatul și oricare ar fi funcția, secretar general al NATO sau comisar pe Apărare, Iohannis are șanse din prisma experienței politice și a relevanței spațiului geografic din care provine: „Printr-una din cele două funcții, Europa de Est trebuie să fie prezentă la vârf. Negocierile pentru oricare din cele două funcții nu se vor purta pe canale publice și ce contează foarte mult este masa critică a susținerii est-europene. Este o recunoaștere implicită a activității de până acum a președintelui Iohannis la vârful UE și NATO faptul că este considerat un excelent candidat pentru ambele funcții. O anumită constanță a pozițiilor exprimate de președintele Iohannis de-a lungul anilor a condus spre această recunoaștere internațională“.

Funcția de secretar general al NATO este una care este asimilată foștilor șefi de stat și de guvern, deci este potrivită președintelui Iohannis. (Cristian Pîrvulescu, politolog)

La rândul său, analistul politic Radu Delicote susține că, odată cu intrarea în cursă, Iohannis are șanse, pentru că arată că este disponibil pentru una din cele două poziții, în funcție de sprijinul strâns: „Realist, cred că șansele sunt împărțite egal. Desigur, contează foarte mult cine te propune, unde și în ce context. De aceea, s-ar putea să vedem o numire de tip endorsement (n.r. - prin anunțarea publică a sprijinirii sale) – susținere mai degrabă pe funcția de comisar european pentru apărare“. Pentru prima trebuie consens la nivelul NATO, pentru a doua, consens la nivelul UE. Analistul Radu Delicote punctează faptul că un rol important e jucat de „contextul geopolitic” în ceea ce privește „soluția profesională după alegerile prezidențiale din România” pentru actualul șef al statului.