Prezidențiale 2025: Țara în care se votează masiv în aceste momente. George Simion face acuzații la adresa Guvernului. În primul tur, acolo a câștigat Nicușor Dan cu peste 52%
Dimensiune font:
Aproape 50.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri dimineața la ora 13:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, și anume de joi seara, ora 22:00 ora României, și până vineri dimineața la ora 13:00, s-au prezentat la urne 49.559 de cetățeni români.
De asemenea, 3.139 alegători au votat prin corespondență, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 52.698.
În Republica Moldova s-a votat cel mai mult
Cei mai mulți alegători români au votat în Republica Moldova - 11.324, Italia - 7.148, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord - 6.162, Spania - 5.687, Germania - 5.597.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro.
Votul în diaspora la alegerile prezidențiale se desfășoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică:
* vineri, 16 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale);
* sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale);
* duminică, 18 mai, între 7:00 (ora locală) și 21:00 (ora României).
În cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an pot vota cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.
George Simion acuză de furt Guvernul de la Chișinău.
„Gata cu “campania”, acum trebuie să oprim frauda imensă! Colegii mei sunt cu conducerea STS acum, în R.Moldova guvernul a început să fure! Nu îi lăsăm!”, a scris George Simion pe Facebook.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, marți, un mesaj prin care îi îndeamnă pe moldovenii care au și cetățenie română să iasă la vot.
Lidera de la Chișinău a atras atenția că, în ciuda sondajelor care au precedat turul doi al alegerilor de peste Prut, în 2020, prezența la vot a fost puternică și Moldova a ales calea pro-UE.
„ A fost o puternică emoție națională și personală. Ne-am mobilizat cu toții, cu mic și mare, acasă și în diaspora. Nimeni nu credea că oamenii vor veni la vot în număr atât de mare. Mai multe sondaje ziceau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile. Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru Moldova onestă, liberă, curajoasă. Dar am reușit. Ne-am dorit să ne apropiem de UE, acolo unde e deja România și am făcut pași hotărâți pe această cale. Ne-am dorit să ne rupem de șantajul rusesc și am reușit asta inclusiv cu ajutorul României. Ne dorim să trăim mai bine, să avem drumuri, salarii și pensii ca în România și muncim pentru asta. Atâtea am învățat de la România”.
Maia Sandu a făcut un apel la moldovenii care au și cetățenie română să iasă la vot.
„România are nevoie de noi și Europa are nevoie de noi. Noi, moldovenii, știm cât valorează libertatea, siguranța, dorința de a face parte din familia europeană. Iar aceia dintre noi, care sunt și cetățeni români, pot vota în acest sfârșit de săptămână pentru a proteja ceea ce a câștigat deja România, dar care e amenințat acum. Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste, dar e cu atât mai important să facem ce trebuie pentru România și pentru Republica Moldova. Succes România, sora noastră bună! Contăm pe tine în Europa și tu contează pe noi!”, a spus președinta Republicii Moldova.
Ce s-a întâmplat în turul întâi
În primul tur, candidatul independent Nicușor Dan a luat peste 52,63% din voturi în Republica Moldova, potrivit rezultatelor finale prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Pentru candidatul independent Nicușor Dan și-au exprimat opțiunea 47.630 de persoane, ceea ce reprezintă 52,63% din sufragii. Pe locul doi se afla candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, votat de peste 19.630 de români basarabeni, adică 21,69% din voturi. Cei doi au fost urmați de candidatul AUR, George Simion, care a obținut peste 11.282 de voturi, adică 12,47% din sufragii.
Chiar dacă poate părea un gest inofensiv sau o formă de exprimare a entuziasmului civic, fotografierea ori filmarea buletinului de vot în cabina de vot constituie o încălcare a legislației electorale. În acest caz, românii riscă amenzi de până la 1.000 lei. În plus, în anumite situații se poate aplica pedeapsa cu închisoare, avertizează avocații societății Buju Stanciu și Asociații.
Potrivit art. 108 lit. o) din Legea nr. 115/2015, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot în timpul exercitării dreptului de vot constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 600 la 1.000 lei. În acest sens, Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat Hotărârea nr. 1984 din 04.06.2024, prin care obligă secțiile de vot să afișeze explicit interdicția de a fotografia sau filma buletinul de vot.
“Cu titlu de exemplu, menționăm că utilizarea telefonului mobil în cabina de vot pentru fotografierea buletinului de vot nu este deloc o situație rară, iar în cele mai multe cazuri, alegătorii au fost sancționați contravențional. În acest sens, amintim că la alegerile din vara anului trecut, numeroase persoane au fost amendate pentru astfel de fapte, iar chiar dacă au contestat sancțiunile în instanță, șansele de succes au fost reduse”, explică Alexandru Alexandrescu, avocat în cadrul societății de avocatură Buju, Stanciu și Asociații.
Un caz concret a fost anul trecut, la alegerile locale, când un alegător care a folosit telefonul mobil în care cabina de vot a fost amendat.
Într-o hotărâre pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanța a respins plângerea contravențională formulată de un alegător sancționat cu amendă de 600 lei pentru folosirea telefonului mobil în cabina de vot, în ziua alegerilor locale din 9 iunie 2024. Deși petentul a susținut că fapta nu ar fi existat și că draperia cabinei de vot asigură confidențialitatea, instanța a reținut că președinta secției de votare l-a avertizat de mai multe ori asupra comportamentului neconform, observând activarea camerei foto. În urma sesizării către jandarmi, aceștia au constatat folosirea efectivă a telefonului pentru fotografierea buletinului de vot, fapt sancționat expres de art. 108 lit. o) din Legea nr. 115/2015. Instanța a apreciat sancțiunea ca fiind legală și proporțională, subliniind că respectarea secretului votului este esențială pentru asigurarea integrității procesului electoral.
De ce alegătorii își fotografiază buletinul de vot
În era digitală, mulți alegători simt nevoia să-și exprime entuziasmul civic prin intermediul rețelelor sociale. Fotografierea buletinului de vot și postarea imaginii pe platforme online devin gesturi simbolice, menite să demonstreze implicarea în procesul democratic și să încurajeze participarea altora. Acest comportament reflectă dorința de a transforma un act privat într-o declarație publică de responsabilitate civică.
Totuși, această tendință ridică întrebări privind echilibrul dintre libertatea de exprimare și necesitatea de a proteja integritatea procesului electoral. În multe jurisdicții, inclusiv în România, legislația interzice explicit fotografierea buletinului de vot pentru a preveni posibilele forme de influențare sau cumpărare a voturilor.
În ce situații se aplică pedeapsa cu închisoarea
Mai mult, legea penală poate avea relevanță în cazuri mai grave. Conform Codului Penal român, art. 385, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
“De asemenea, conform art. 386 din Codul Penal, oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase pentru a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se sancționează tot cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Este important de menționat că inclusiv solicitarea unei fotografii cu buletinul de vot din partea membrilor familiei, pentru a verifica sau dovedi opțiunea exprimată, poate fi interpretată drept o formă de presiune sau constrângere și poate avea implicații juridice serioase”, explică avocatul Alexandru Alexandrescu.
Adauga comentariul tau