Reorganizarea administrativ-teritorială a României revine în forță - Ce modele se propun - HĂRȚI

 

În contextul alegerilor și a problemelor tot mai acute legate de absorbția banilor europeni, a reînceput în forță dezbaterea privind necesitatea reorganizării administrative teritoriale a României. Această problemă se pune cu atât mai mult cu cât recensământul de anul trecut a arătat zone care s-au depopulat masiv, dar și aglomerări noi de populație.

CCIR, împreună cu alte organizații patronale și asociații, a lansat un apel către autorități pentru o reformă administrativă a României prin reorganizare teritorială și descentralizarea instituțiilor publice. Această inițiativă a fost luată în contextul necesității de a îmbunătăți eficiența și calitatea serviciilor publice, dar și pentru a stimula dezvoltarea economică și regională a țării. 

CCIR face apel la reorganizarea teritorială și descentralizarea instituțiilor publice, într-un context în care guvernanții par să nu mai ia în considerare această idee și subiectul a dispărut de pe agenda publică, deși România este singura țară fost comunistă care nu a făcut o astfel de reformă, stabilindu-și actuala împărțire teritorială încă din 1968. Mai multe organizații patronale și asociații au susținut apelul CCIR.

 

Care sunt principalele măsuri propuse de CCIR:

• reducerea numărului de județe de la 42 la 15
• redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 locuitori
• redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori
• toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă

Varianta reorganzării pe Regiunile de dezvoltare

Bucureştiul s-ar uni cu Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, Arad cu Timiş şi Caraş-Severin, iar Clujul ar cuprinde Bistrița, Sălaj şi Maramureş. Din punct de vedere al instituţiilor administrative asta ar presupune stabilirea unei reşedinţe de judeţ care va reuni toate instituţiile mari.

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”, se arată în punctul de vedere al CCIR.

În acestă conjunctură complicată, mai arată CCIR, există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală. „CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”, se precizează în comunicat.

La demersul CCIR s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Varianta reorganizării pe modelul Curţilor de Apel

Aceasta propune tot un număr de 15 județe, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov.

 

Varianta reorganizării pe Regiuni

Propunerea regională presupune trecerea de la 41 de județe la opt, ceea ce se înscrie în parametrii europeni și răspunde și cerințelor de absorție a fondurilor europene într-un ritm mult mai ridicat și o valorificare mult mai eficientă a acestora.

Reorganizarea regiunilor in acest mod presupune modificarea altor zeci de acte normative, întrucât vor avea loc modificări de anvergură urmând să se ajungă la opt prefecturi, opt inspectorate de poliție, etc.

Toate aceste servicii deconcentrate ale ministerelor se vor diminua de la 41 la opt, ceea ce înseamnă o modificare extrem de importantă a legislației în vigoare. Multe din atribuțiile consiliilor județene și ale serviciilor deconcentrate vor fi transferate la primării, în așa fel încât oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze la noile reședințe de județe.