România ține în viață „orașe-fantomă” pe hârtie. Legea care ar economisi sute de milioane de lei anual, ignorată de peste 20 de ani

Deși Legea 351/2001 stabilește clar criteriile pentru statutul de comună, oraș sau municipiu, politicienii refuză să o aplice. Zeci de localități cu populații sub pragul legal continuă să funcționeze ca municipii sau orașe, consumând resurse uriașe din bugetul public. Retrogradarea lor ar aduce economii de sute de milioane de lei anual, dar subiectul rămâne un tabu politic, păstrat artificial pentru interese electorale.

De peste două decenii, România trăiește într-o realitate administrativă falsă. Legea 351/2001 spune limpede: un oraș trebuie să aibă minimum 5.000 de locuitori, iar un municipiu cel puțin 25.000, cu dotări edilitare de bază, apă, canalizare, unități sanitare și spații culturale. În practică, însă, criteriile sunt ignorate.

Conform unei analize HotNews din 2023, aproape 80 de localități nu mai îndeplinesc condițiile legale. Printre exemplele șocante se numără Băile Tușnad, cu doar 1.372 de locuitori, sau Nucet, sub 2.000. În categoria municipiilor, discrepanțele sunt și mai mari: Orșova și Beiuș nu ating nici măcar 10.000 de locuitori, iar alte peste 30 de municipii, inclusiv Vatra Dornei, Urziceni, Calafat și Adjud – nu respectă baremul de 25.000 de locuitori.

O reformă care ar aduce miliarde, blocată politic

Economiștii avertizează că menținerea acestei „urbanizări pe hârtie” rupe bugetul. Retrogradarea localităților care nu respectă legea ar însemna economii anuale de sute de milioane de lei doar din tăierea posturilor inutile și recalibrarea salariilor pentru primari, viceprimari și consilieri.

Diferența dintre cheltuielile unui oraș și ale unei comune variază între 2 și 5 milioane de lei pe an, potrivit Ministerului Finanțelor. Aplicând legea strict, peste 80 de localități ar fi reclasificate, rezultând o economie uriașă. În plus, fondurile europene și naționale destinate mediului urban ar ajunge acolo unde este nevoie reală, în comunități mari și în expansiune, nu în orașe-fantomă.

Politicienii refuză să își taie propria rețea

De ce nu se aplică legea? Răspunsul este unul singur: interesul electoral. Retrogradarea localităților ar însemna dispariția a zeci de posturi de primari, viceprimari și consilieri locali. Partidele ar pierde rețele întregi de influență, iar „baronii locali” și-ar vedea puterea redusă.

Profesorul de economie Cristian Păun a subliniat recent absurdul situației: „O mare parte din municipiile României nu mai respectă legea. Jumătate din orașe ar trebui retrogradate, dar nu vedem niciun parlamentar preocupat. Totul se face din încăpățânare politică, nu pentru binele românilor.”

România modernă, amânată la nesfârșit

În timp ce alte state europene și-au reorganizat teritoriul pentru a crea zone metropolitane eficiente, România menține o birocrație artificială și costisitoare. Reformele propuse timid de guvern nici măcar nu includ aplicarea legilor deja existente.

Rezultatul? Țara rămâne sufocată de structuri administrative inutile, în timp ce comunități reale, cu zeci de mii de locuitori, precum Florești sau Chiajna, continuă să fie blocate în statut de comune.

România are o lege clară care ar reduce drastic cheltuielile, dar refuză să o aplice. Între timp, banii publici se scurg în buzunarele unor administrații locale care există doar pe hârtie.

Cimpoi Adrian> 60m.ro