Rusia acuză România la ONU că încalcă drepturile minorităților. Supărarea Kremlinului pleacă de la o minoritate afiliată ambasadei ruse

Dimensiune font:

| 03-10-2023 18:25

Delegația Rusiei la Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU, de la Geneva, a acuzat România că încalcă drepturile minorităților naționale, enumerând romii, maghiarii și rutenii transcarpatici printre „cele mai vulnerabile” minorități. Fără să dea exemple concrete de discriminări, delegația Rusiei s-a rezumat să să voteze împotriva raportului privind drepturile omului în România în cadrul Consiliului. În România, rutenii sunt o minoritate recunoscută oficial și reprezentată în Parlament. În plus, la noi în țară există mai multe organizații ale rutenilor, dintre care una are legături strânse cu Rusia. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România, care este foarte apropiată de ambasadorul Rusiei la București, pe care îl prezintă ca „fratele mai mare”, cere nici mai mult nici mai puțin decât „autonomia deplină a Rusiei Subcarpatice în cadrul Ucrainei”.

„Avem în continuare îngrijorări serioase cu privire la discriminarea minorităților naționale din România, dintre care cele mai vulnerabile sunt romii, maghiarii și rutenii transcarpatici.

Xenofobia, rasismul și naționalismul sunt în prezent în creștere în România”, a transmis delegația Rusiei la Geneva, potrivit unei postări pe rețeaua X.

Remarca delegației ruse a venit luni, în contextul în care la Geneva a avut loc prezentarea situaţiei respectării drepturilor omului în România (și în alte țări), în cadrul evaluării periodice făcute de Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU

De altfel, la votul în Consiliul Drepturilor Omului a raportului privind drepturile omului în România, Rusia s-a opus.

Delegația României la ședința Consiliului Drepturilor Omului din cadrul ONU a fost condusă de secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice din cadrul MAE, Traian Hristea, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.

„Cu acest prilej, secretarul de stat a prezentat poziția părții române față de recomandările primite în cadrul dialogului interactiv din 2 mai 2023, rezultată în urma unui proces de evaluare interinstituțională a recomandărilor, precum și contextul și rațiunile care au condus la susținerea, acceptarea parțială sau, după caz, notarea celor 251 de recomandări primite în sesiunea Grupului de lucru din mai a.c.

De asemenea, au fost evidențiate cele mai recente evoluții în privința respectării statului de drept, a reformei sistemului judiciar, a prevenirii și combaterii discriminării și traficului de persoane.

Adoptarea Raportului Grupului de Lucru privind Evaluarea Periodică Universală a situaţiei respectării drepturilor omului în România a avut loc în cadrul celui de-al patrulea ciclu al Examinării Periodice Universale («Universal Periodic Review» - UPR)”, se mai arată în comunicatul MAE.

Cine sunt rutenii din România

Rutenii sunt una dintre minoritățile recunoscute oficial în România, ei fiind reprezentați în Parlament, în grupul minorităților naționale, de Uniunea Culturală a Rutenilor din România (UCRR).

Potrivit prezentării de pe site-ul UCRR, „rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord şi la sud de Munţii Carpaţi. Teritoriul de baştină, cunoscut şi sub denumirea de Rusia Subcarpatică, se întinde în părţile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei şi Poloniei”.

Ruteni sunt și în Maramureș, potrivit aceleiași surse, unde s-au stabilit încă din Evul Mediu, „aşezându-se în mai multe sate constituindu-se parohii rutene arondate Episcopiei de Mukacevo”.

Tot în Maramureș își are sediul o altă asociație a rutenilor, Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), care, potrivit prezentării de pe propriul site, „este recunoscută pe plan internaţional de liderii lumii şi afiliată forurilor superioare internaţionale ale rutenilor subcarpatici”.

URSR „își propune să apere valorile rutene, să dezvolte relaţii de prietenie cu toate popoarele din tările unde locuiesc rutenii subcarpatici, şi să-şi ducă mai departe, peste generaţii, moștenirea fără de preț”, potrivit aceleiași prezentări.