SRS: Profesorii rup coaliția?

Până ieri, răspunsul la această întrebare era categoric negativ. Dar situaţia s-a schimbat pe neaşteptate. Greva generală iminentă anunţată de profesori, care va fi declanşată luni, cutremură din temelii unitatea celor trei partide aflate la putere. În numele PSD, Marcel Ciolacu anunţă că rupe rândurile. Şi că rotativa se blochează, până la soluţionarea problemei dascălilor. Nu este exclus ca în pasul doi să asistăm la crearea unei alte majorităţi.

Revendicările dascălilor au devenit extrem de insistente, încă de acum cinci luni. Salariile lor sunt de mizerie iar procentul din produsul intern brut de 6% prevăzut prin legea pentru învăţământ nu a fost respectat de niciun guvern. În ,,România educată”, educaţia are de suferit mai mult decât oricând. Iar această situaţie accelerează plecarea în masă a românilor din ţară. De cinci luni, de când sindicatele din învăţământ bat la uşa guvernului, nimeni nu a purtat negocieri cu reprezentanţii acestora. În cele din urmă, mămăliga a explodat. Cadrele didactice au semnat un document, prin care declanşează, începând de luni, greva generală. Anul şcolar îngheaţă, cu toate consecinţele care decurg din asta. Şi brusc, Marcel Ciolacu explodează. Iar rotativa îngheaţă. Şi tot brusc, după ce a dormit atât de mult timp pe el, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, încă premierul României, declară că astăzi, în chiar ziua pe care a anunţat-o de pauză, îi va primi pe reprezentanţii dascălilor la guvern.

Îi primeşte degeaba. E prea târziu. Profesorii nu mai au timp să-şi retragă decizia până luni. Şi nici nu prea cred că ar avea de ce. Ce poate face, în această zi de duminică, Nicolae Ciucă? Să stea cu dascălii la o şezătoare şi atâta tot. Profesorii nu au nevoie de noi promisiuni. Li s-au făcut destule din vârful buzelor. Ei au nevoie de un document scris. Nu are cine să-l scrie astăzi. Iar ministrul muncii, Marius Budăi, ne informează senil că situaţia financiară a dascălilor nu se va putea schimba, decât odată cu noua lege a salarizării. Iar noua lege a salarizării, oricât s-ar da Budăi peste cap, nu poate fi gata decât în cinci-şase luni. Când poate că Budăi nici nu va mai fi în fruntea Ministerului Muncii.

Profesorii cer o ordonanţă de urgenţă în care să se prevadă că măsurile adoptate vor face parte din noua lege a salarizării, atunci când aceasta va fi gata. Ei aşteaptă, prin urmare, măsuri acum, şi nu altădată. Dar cine poate face o ordonanţă de urgenţă duminică, când membrii executivului sunt duşi hai-hui? Şi, în al doilea rând, eu nu cred că guvernul poate garanta prin ordonanţă de urgenţă că în parlament, lucrurile nu se vor schimba. În aceste condiţii, când se întoarce Marcel Ciolacu la negocierile pentru rotativă şi programul de guvernare?

Dar liderul PSD a mai scos un şarpe din sân. Vrea înainte de rotativă şi soluţionarea pensiilor speciale. Spunea anterior, că atunci când va veni premier va face asta prin asumarea răspunderii în faţa parlamentului. Dar acum nu mai vrea să fie premier. Cine să-şi asume răspunderea? Iar dacă nu este vorba de asumarea răspunderii, atunci va trebui făcut un proiect de lege, care urmează să fie supus spre examinare, mai întâi opiniei publice şi apoi parlamentului. Procedura va dura până la calendele greceşti.

Ce să înţelegem din toate astea? Că PSD nu mai vrea să rămână la guvernare? Că PSD nu mai vrea ca Marcel Ciolacu să preia conducerea executivului? Că are dreptate Rareş Bogdan când afirmă că cele două obiective pot fi îndeplinite bine mersi de către Nicolae Ciucă? Sau că vom asista, aşa cum sugerează unii, la o nouă coaliţie între PNL şi USR?