Babel în Copou. Experimentul Poli Iași: 28 de jucători, niciun plan!
Dimensiune font:
Poli Iași nu se reconstruiește. Poli Iași se peticește din disperare, cu 21 de nume noi apărute în ultima perioadă în Copou, jucători între care jumătate n-au prins niciun minut în sezonul trecut, care vin de prin ligile inferioare portugheze sau din obscuritatea africană, jucători liberi, unii cu CV, alții doar cu speranță. Oficialii clubului – aceiași care se laudă an de an cu „proiecte solide” și „strategii sănătoase” – au reușit din nou să transforme Politehnica într-un laborator de experimente nu doar absurde, ci mai curând inutile.
Au trecut doar câteva săptămâni de la rușinea ultimului sezon, când echipa a retrogradat rușinos în liga secundă, oferind un fotbal greu de privit. Ce-a învățat conducerea Politehnicii Iași din asta? Nimic. A dat afară tot ce mai semăna a echipă și a adus în loc 21 de jucători noi. Fără logică, fără strategie.
În fotbalul modern, 21 de jucători aduși într-o vară nu sugerează strategie, ci disperare. Un club care vrea performanță construiește în timp, păstrează o coloană vertebrală și adaugă piese compatibile. La Iași, în schimb, pare că s-a aruncat năvodul la întâmplare: portughezi, africani, juniori din țară, jucători liberi, unii cu CV, alții doar cu speranță.
Desigur, realitatea financiară a clubului nu permite transferuri scumpe. Dar chiar și cu buget limitat, există o diferență între scouting inteligent și recrutare de avarie. Câți dintre acești jucători au fost urmăriți serios? Câți se potrivesc sistemului de joc? Câți știu ce înseamnă să joci pentru un oraș care respiră fotbal?
Lotul cu care Poli Iași a început pregătirile
Jesus Fernandez (37 ani), Toma Niga (27 ani), David Feșteu (17 ani, revenit de la Știința Miroslava), Matei Cuciureanu (19 ani, revenit de la Cetatea Suceava) – portari, Ștefan Opriș (18 ani, U Cluj), Ruben Silva (27 ani, Amarante, Portugalia liga 3), Mohammed Umar (22 ani), Alin Șeroni (38 ani, de la FC Botoșani), Ricardo Farcaș (25 ani, FC Bihor), Dragoș Plămadă (18 ani, revenit de la USV Iași), Alexandru Dumitru (18 ani, CSM Focșani), Raffaele Stroe (20 de ani, CSM Bacău), Tudor Pojar (19 ani, U Cluj - probe) – fundași, Ștefan Ștefanovici (23 de ani), Alexandru Jipa (22 ani, FC Hermannstadt), Denis Ciobanu (21 de ani), Dragoș Iancu (22 ani, FC Hermannstadt), Darius Ghindovean (23 de ani, FC U Craiova), Diego Farcaș (19 ani, revenit de la USV Iași), Alexandru Hrib (20 de ani, revenit de la CSM Vaslui), Răzvan Olaru (18 ani, revenit de la USV Iași), Alex Militaru (22 ani, revenit de la Poli Timișoara), Miguel Bruninho (26 ani, Fafe, Portugalia liga 3), Radouane Ferhaoui (28 ani, Gloria Ultra Dorohoi - probe), Kingsley Ofori (23 ani, Seinajoki, Finlanda – probe) – mijlocași, Sekou Camara (28 ani), Vlad Ilie (17 ani), Bogdan Istratie (21 de ani, revenit de la Poli Timișoara) – atacanți.
Pentru doi jucători, sezonul s-a încheiat înainte să înceapă
În lot sunt doi jucători care nu vor puta evolua în acest an. Este vorba de Rareș Ispas (accidentat grav în partida de baraj cu Mtaloglobus) și Mohammed Umar.
Umar, curtat de multe formații din țară și din străinătate, a suferit o accidentare teribilă, în urma unui contact aparent banal din timpul antrenamentelor, în cantonamentul din Bulgaria.
Diagnosticul este dur: ruptură de ligament colateral încrucișat și ruptură de menisc – combinația de coșmar pentru orice fotbalist. Medicii au confirmat că mijlocașul va avea nevoie de o recuperare de minimum șase luni, ceea ce înseamnă că nu va mai reveni pe teren în 2025.
Acesta a revenit de urgență la București și a fost deja operat. Absența sa dă peste cap planurile din Copou și deschide din nou subiectul fragilității fizice în lotul masiv reconstruit.
Echipele se construiesc, nu se importă din tabelele Excel ale impresarilor
Nu ai nici măcar pe cine întreba ce fel de strategie e asta, deoarece clubul e un fel de sat fără câini. Oricum, în rarele momente în care au chef să deschidă gura, oficialii vorbesc despre „scouting”, „adaptare la cerințele Superligii” și „un proiect pe termen lung”. Jenant! Poli a avut, în ultimii 5 ani, peste 100 de transferuri. Unde e proiectul? Pe ce termen lung lucrezi când schimbi lotul la fiecare jumătate de an, cum au făcut-o managerii lui Poli? Și ce, dar mai ales lângă ce pui? Șeroni, la 38 de ani? Bruninho, din Liga a treia portugheză? Toma Niga, de la Foresta?
Nimeni nu zice că trebuie să vină vedete, dar când aduci 21 de oameni fără să știi dacă pot juca împreună, riști să obții exact ce a pățit Iașul anul trecut: un lung șir de înfrângeri, nervi, haos și frustrare. Cei din conducere, evident, n-au învățat nimic. Sau, și mai grav, nici nu-i interesează!
Tribuna a vorbit clar sezonul trecut. Meciuri în care se auzeau ecourile în stadion, bannere ironice și huiduieli chiar și la victorii norocoase. Publicul din Iași nu mai înghite povești. Nu mai vrea „salvări” și „adaptări”. Vrea o echipă care să joace fotbal, să lupte, să respecte tradiția Copoului. Vrea tineri crescuți aici, nu importuri care stau trei luni și pleacă fără să dea un autograf.
Dacă această variantă este tot ce poate oferi conducerea Politehnicii, atunci e clar că Iașul are o problemă la vârf, în birouri.
Pe rețelele sociale, tot mai mulți fani se arată neîncrezători. Opinii de genul „Mai bine aduceți 5 jucători pe care îi urmăriți serios decât zeci de necunoscuți. Mai bine investiți în Academia proprie decât să transformați echipa într-un depozit de jucători liberi”, „Mai bine plecați, dacă singura voastră idee e să schimbați totul iar și iar, fără niciun rezultat”, „Iașul merită un club stabil, nu o glumă anuală care ne face de râs la fiecare etapă”, sunt tot mai des întâlnite.
Iașul nu trebuie să devină o „piață volantă” de fotbaliști fără rădăcini. Ar trebui să fie un proiect clar, bazat pe o identitate locală, pe un nucleu de tineri crescuți în zonă, susținuți de câțiva jucători cu experiență. Un club care să se mândrească cu stabilitate, nu cu agitație estivală.
Se poate transforma această mulțime într-o echipă? Posibil, dar va fi extreme de dificil și va dura foarte mult. Dacă startul sezonului e ratat și omogenitatea întârzie, mulți dintre acești jucători vor pleca la fel de anonim cum au venit. Iar Iașul va mai bifa un sezon de tranziție fără sens.
Poli Iași nu are nevoie doar de jucători, ci și de direcție, răbdare și curajul de a construi pe termen lung. Altfel, va continua să schimbe fețele, dar nu-și va schimba soarta. Cine are urechi de auzit?
Radu CAZACU
Adauga comentariul tau