Facebook interzice anumite videoclipuri

Facebook elaborează un nou set de reguli care vizează reducerea răspândirii în mass-media a materialelor video de tip 'deepfake', iar specialiştii în securitate cibernetică susţin că 'trebuie să fim în din ce în ce mai exigenţi şi mai pregătiţi pentru ceea ce urmează', scrie blogul din România al producătorului de soluţii de securitate, Eset.

'Un anunţ al vicepreşedintelui platformei de gestionare a politicilor globale Facebook, Monika Bickert, dezvăluie că platforma implementează o abordare pe mai multe planuri pentru a face faţă ameninţărilor tot mai mari ale conţinutului mass-media manipulat, creat special pentru a răspândi dezinformarea şi pentru a influenţa opinia publică. Facebook a anunţat cu acest prilej că va elimina conţinutul manipulat care bifează aceşti doi indicatori: a fost 'editat sau sintetizat - dincolo de ajustările necesare pentru claritate sau calitate - în moduri care nu sunt evidente pentru o persoană obişnuită şi ar putea face pe cineva în mod eronat să creadă că un subiect al videoclipului a spus cuvinte pe care nu le-a spus de fapt', şi este 'produsul inteligenţei artificiale sau al învăţării automate (machine learning) care contopeşte, înlocuieşte sau suprapune conţinutul unui videoclip, făcându-l să pară autentic', notează sursa citată.

În viziunea experţilor de la Eset, noua politică strictă se aplică tehnicilor 'deepfake', care sunt un exemplu al modului în care algoritmii de învăţare automată pot fi utilizaţi în scopuri nefaste. De altfel, Eset precizează că a identificat tehnica deepfake drept una dintre tendinţele malware care va caracteriza peisajul ameninţărilor de securitate cibernetică în 2020. 'Nu doar că avem nevoie de un software mai bun pentru a recunoaşte aceste videoclipuri manipulate digital, dar trebuie, de asemenea, să conştientizăm că ne îndreptăm ca oameni către un moment în care nu ar trebui să credem întotdeauna ceea ce vedem', afirmă specialistul în securitate Eset, Jake Moore.

Pe fondul acestui subiect, specialiştii Eset se întreabă unde se va trage linia prin care se decide că un anume conţinut este destinat să fie umoristic sau nu. 'Dacă o fotografie (sau o secvenţă video) este considerată şi clasificată printr-un proces de rating drept falsă (sau parţial falsă) de către utilizatorii platformei, în urma unui proces manual de fact-checking, atunci va fi redusă automat, în mod semnificativ, distribuţia sa în News Feed şi se va respinge difuzarea acestui conţinut drept anunţ (ad). Iar persoanele care o văd, încearcă să o partajeze sau au împărtăşit-o deja, vor vedea avertismente care îi avertizează că este falsă ', explică vicepreşedintele platformei de gestionare a politicilor globale Facebook, Monika Bickert, citată de blogul Eset.

Ce spune reprezentata Facebook

În acelaşi timp, reprezentanta Facebook a susţinut ideea că eliminarea unor astfel de videoclipuri nu ar împiedica oamenii să le vadă în altă parte şi nu ar şti că acele materiale sunt false. 'Menţinerea lor, dar etichetarea ca fiind false, va oferi în schimb oamenilor informaţii de context cruciale', a spus Bickert. La jumătatea anului trecut, un videoclip fals, realizat cu ajutorul imaginilor digitale, în care fondatorul Facebook Mark Zuckerberg este văzut dând un interviu, a fost lansat pe Instagram. Deşi este deţinută de Facebook, Instagram a anunţat că nu are intenţia să şteargă clipul, potrivit mass-media americane, citate de EFE.

Videoclipul a fost realizat de către doi artişti britanici, Bill Powers şi Daniel Howe, cu ajutorul unei companii din Israel, Canny AI, pentru un proiect artistic, intitulat Spectrum şi prezentat la festivalul britanic de film documentar Sheffield Doc/Fest. Alături de cel al lui Zuckerberg au mai fost prezentate videoclipuri de acelaşi gen al preşedintelui SUA, Donald Trump, al actorului american Morgan Freeman, al vedetei de reality show Kim Kardashian, sau al actriţei sârbe Marina Abramovic.

Aceste videoclipuri trucate sunt cunoscute sub numele 'deepfake' datorită tehnicilor digitale utilizate pentru a realiza un filmuleţ cât se poate de realist. Eset a fost fondată în anul 1992, în Bratislava (Slovacia), şi se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutul malware, fiind prezentă în peste 180 de ţări, relatează Agerpres.