VIDEO Supriza pe care au avut-o ucrainenii după ce au făcut autopsia unei drone ruseşti Orlan-10

 Războiul care se desfăşoară foarte aproape de graniţa României are în centrul atenţiei bătălii care au loc de multe ori în aer, pe cerul Ucrainei. Dronele au devenit un fel de lunetişti pentru ambele tabere, iar jurnaliştii de la postul american de televiziune CNN au filmat de aproape o dronă rusească capturată de trupele ucrainene şi au asistat la analizarea ei făcută de specialiştii armatei lui Volodimir Zelenski.

Jurnalistul CNN Nic Robertson a văzut cum tehnologia occidentală este folosită la construirea dronelor cu ajutorul cărora Rusia poate să urmărească și să ucidă forțele ucrainene. Nic Robertson l-a întâlnit pe Maxim, un ofiţer din cadrul serviciilor secrete ucrainene, care se ocupa cu demontarea şi analizarea unei drone Orlan-10, capturată de forţele ucrainene, pe care ruşi o foloseau să îi supravegheze.

Drona conţine un circuit care poate depista telefoanele mobile şi care poate fi mai periculos decât o camera foto pe care o are aeronava fără pilot.

Componenta care poate pune în pericol trupele ucrainene este fabricată în Statele Unite ale Americii, susţine ofiţerul ucrainean intervievat de CNN. 

Ce mai conţine drona ORLAN-10

Supriza nu se sfârşeste aici. Drona rusească este plină de compoente occidentale: motorul este fabricat în Japonia, în timp ce modulul de imagini prin termoviziune al camerei este făcut în Franța, după ce armata lui Putin a început invazia în Ucraina, susține Maxim.

Militarii ucraineni se tem de astfel de aparate şi sărbătoresc mereu cu mare fast când doboară drone prin lovituri de succes.

Serviciile de securitate din Ucraina susţin că aceste drone, care au capacitatea de filmare în infraroşu şi termoviziune, dar pot urmări şi telefoanele mobile, facilitează localizarea şi omorârea soldaţilor ucraineni de către forţele Kremlinului.

"Durează 3-4 minute între momentul în care o dronă identifică o țintă ucraineană și momentul în care aceasta este atacată de armata rusă", a spus analistul militar Samuel Crany-Evans de la think-tank-ul britanic de apărare și securitate The Royal United Services Institute.

Pe lângă piesele americane, japoneze şi franţuzeşti, drona ORLAN-10 pe care Maxim a supus-o unei "autopsii" riguroase mai conţine componente din Austria, Germania, Taiwan și Ţările de Jos.

Cum a pus mâna Rusia pe tehnologie occidentală?

Ofiţerul serviciilor de informaţii a luat bucată cu bucată şi încearcă să afle cine a fabricat fiecare componentă pentru a afla cum fac ruşii să pună mâna pe tehnologie occidentală pe care o folosesc să lichideze trupele ucrainene, astfel încăt să fie oprit robinetul de componente hi-tech.

"FBI monitorizează încă din 2014 rețelele de aprovizionare rusești și încearcă să le închidă. Dacă rușii pot încerca în continuare să evite restricțiile, asta e o problemă reală, deoarece adesea aceste componente sunt cumpărate de companii care au dreptul să facă acest lucru", a susţinut analistul militar Samuel Crany-Evans.

 

Orlan-10, o dronă tactică pentru recunoșterea și identificarea țintelor, model intrat în dotarea armatei ruse din 2010

Sistemul de drone Orlan-10 este un tip de aeronavă fără pilot dezvoltat de Centrul pentru Tehnologii Speciale din Sankt Petersburg pentru Forțele Armate Ruse. Dronele sunt folosite de obicei în grupuri de două-trei pentru misiuni de supraveghere la altitudini de 1.000-1.500 de metri.

Circa 1.000 de astfel de drone ar fi fost construite în diverse configurații încă din 2010, iar ele au fost folosite și în Siria, Libia și Nagorno-Karabakh.

Dronele au o greutate de circa 15 kg, sunt lansate printr-o catapultă și aterizează printr-un sistem cu parașută care se declanșează automat.

Dronele Orlan-10 pot atinge viteze de până la 150 km/h, au o rază operațională de circa 140 de km dar poate zbura și până la 600 de km. Dronele pot atinge altitudini de 5.000 de metri și au o autonomie de circa 16 ore.

Orlan-10, modelul de dronă prăbușit în România în Bistrița-Năsăud

Același model de dronă s-a prăbușit în România la jumătatea lunii martie, când autoritățile de la noi ziceau că e doar „un aeromodel”.

Ulterior, ministrul Apărării Vasile Dîncu a recunoscut că drona căzută în Bistrița „era de cercetare-informații”, dar susținea că „era veche” și că e „o jucărie de dronă”.