STUDIU: Ce efect are modul cum se îmbracă un profesor asupra interesului elevilor / Comparații cu studii din Bangladesh și SUA

Deși un sfat primit des este de a nu judeca o carte după copertă, cel puțin în domeniul educației, se pare că îmbrăcămintea reprezintă un factor important pentru a determina atitudinea elevilor față de procesul de învățare. Cel puțin, așa indică rezultatele unui studiu științific realizat de un grup de profesori din Suceava.

Studiul și-a propus să evalueze percepția elevilor asupra unui cadru didactic în funcție de îmbrăcămintea acestuia, iar rezultatele au arătat un lucru clar: Stilul vestimentar poate schimba radical modul în care același profesor (sau profesoară) este perceput în clasă.

 

La studiu, care a fost desfășurat sub forma unui chestionar, au participat 173 de elevi de la 5 școli diferite din județul Suceava, cu media de vârstă de 12 ani, care au fost prezentați cu o situație simplă: elevii au fost separați în două grupe, apoi au ascultat înregistrarea unei lecții predate de o profesoară de 24 de ani din Suceava. După aceea, fiecare grup a primit a primit o poză diferită. Primul grup a primit o poză în care profesoara purta haine despre care s-a considerat că ar fi mai pe placul copiiilor, iar celălalt grup a primit o poză cu aceeași profesoară, dar în haine considerate mai puțin potrivite.

Important de notat este că, în acest context, hainele au fost selectate în baza răspunsurilor din trecut date tot de copii din Suceava. Un studiu prealabil, de asemenea sub formă de chestionar, a fost realizat pentru a stabili ce fel de îmbrăcăminte le place cel mai mult elevilor, iar rezultatul a fost unul poate surprinzător: copiii au avut de ales între 12 tipuri diferite de îmbrăcăminte (purtate de același model), iar costumația câștigătoare s-a încadrat unui stil simplu, business: pantaloni negri simpli, o cămașă albă, pantofi crem cu toc și un sacou negru.

La polul opus, stilurile de vestimentație care au avut cele mai puține voturi favorabile erau cele mai ieșite din comun, care îmbinau modele atipice, culori strigătoare și accesorii. Cea mai prost cotată costumație includea tocuri negre lungi, o fustă neagră cu franjuri roșii, o geacă de portocalie de piele și o eșarfă.

Poza cu rezultatele cele mai bune și cea cu rezultatele cele mai proaste au fost selectate pentru a fi oferite celor două grupuri în etapa a doua de cercetare, iar rezultatul a fost unul favorabil pentru îmbrăcămintea tip business. Copiii au declarat nu doar că ar fi mai dornici să își facă temele într-o clasă condusă de profesoara în haine mai serioase, ci și, printre altele, că aceasta pare să aibă o personalitate mai pozitivă și că dacă ar fi să devină profesori, ar prefera să predea mai degrabă ca ea.

Pe deasupra, copiii au afirmat că s-ar aștepta să aibă note mai bune în clasa doamnei îmbrăcate în stil business, iar vârsta pe care au estimat-o pentru ea, în medie, este de 27 de ani, în vreme ce copiii care au văzut poza cu hainele atipice au dat aceleași femei (a cărei față nu era vizibilă) vârsta de 38 de ani.

Autorii studiului menționează faptul că grupa de vârstă aleasă pentru chestionar și contextul cultural ar putea să aibă o influență asupra rezultatelor, însă merită amintit că studii similare, dar realizate în circumstanțe diferite, au conferit aproape aceleași rezultate.

Spre exemplu, un studiu din 2019 a abordat același subiect, dar grupul ales a fost unul total diferit: 405 studenți de la 8 universități private din Bangladesh au primit un chestionar despre importanța hainelor pentru un profesor, iar concluziile au fost similare cu cele ale studiului din România: anumite tipuri de haine generează o reacție pozitivă din partea studenților, iar asta la rândul său contribuie la procesul de învățare.

Chiar și în circumstanțe mult mai specifice, răspunsul pare să fie același. Un alt studiu, de data aceasta din America, cu un eșantion mult mai restrâns (doar studenți care participau la programe de studiu universitare pe tema agriculturii) realizat în 2018 a avut rezultate similare cu primele două studii, dar de această dată metodologia a fost diferită: Doi profesori de aceeași vârstă și nivel de experiență, un bărbat și o femeie, au fost selectați pentru a preda mai multe cursuri unor clase diferite, iar îmbrăcămintea lor a fost schimbată periodic pentru a evalua reacția studenților în fiecare caz.

Rezultatul a fost aproape identic cu cel al studiului din România și cel din Bangladesh. În aproape fiecare situație, stilul business a provocat reacții mai favorabile din partea studenților, deși în acest caz s-au putut vedea unele excepții. Spre exemplu, în timpul unui curs în care subiectul abordat a fost producția de înghețată, îmbrăcămintea degajată a generat reacții mai bune.

În fine, “câștigătorul” concursului a rămas, totuși, stilul vestimentar ceva mai serios, dar cu specificația că dacă devenea mult prea serios, rezultatele nu mai erau la fel de bune.

În mod evident, este dificil să se găsească un răspuns general pentru o situație care este ușor influențată de contextul cultural și gusturile personale, dar s-ar părea că asumarea unei ținute ceva mai serioase este cea mai bună alegere pentru profesori, chiar dacă nu cea mai distractivă.