A fost deschis mormântul Iuliei Hașdeu. Obiectele din criptă îți dau fiori/VIDEO

La data de 29 septembrie 1888, Iulia Hașdeu, suferindă de tuberculoză, a murit la vârsta de numai 19 ani și a fost înmormântată în Cimitirul Bellu.

Când Iulia Hașdeu s-a stins din viață, tatăl său, ilustrul academician Bogdan Petriceicu Hașdeu, una dintre figurile proeminente ale culturii române din secolul al XIX-lea, a fost profund afectat. În mormântul unde a fost așezat trupul fiicei sale par să se petreacă și în prezent evenimente de-a dreptul inexplicabile.

Petriceicu Hașdeu nu a putut să facă față pierderii singurei sale fiice și a apelat la ședințe de spiritism. A corespondat cu astronomul francez Flamarion și cu celebrul spiritist W. Crookes. Se spune că a fost gazdă și participant la ședințe de spiritism la Câmpina, alături de un episcop mitropolitan, trei generali și un profesor. Și-a dorit să mențină astfel o legătură permanentă cu sufletul fiicei sale. Se crede că Iulia i-ar fi dictat planurile arhitecturale detaliate pentru castelul de la Câmpina care a fost construit între anii 1894 și 1896.

Bogdan Petriceicu Hașdeu se referea mereu la mormântul fetei ca la "Micul Templu". Din păcate, din cavou au fost sustrase multe obiecte de-a lungul timpului, inclusiv o parte din rămășițele Iuliei. Circulă zvonuri că în anul 1930, un grup de studenți ar fi furat chiar craniul tinerei, intenționând să-l utilizeze în practici de magie neagră.

 

 

 

 

Autoritățile nu ar fi reușit nici în acest moment să-l recupereze. Au mai rămas doar câteva dintre obiectele de valoare inestimabilă și fotografii cu Iulia și tatăl său. Pe un perete din interiorul mormântului sunt scrise, întru eternitate, Legea socială și Legea filosofică, scrie muzeulhasdeu.ro.

Ciudat sau nu, în locul unde ar fi trebuit să fie crucea, se află acum un glob imens, susținut de doi sfincși, pe care sunt marcate orașele unde a trăit și a studiat Iulia: București, Roma și Paris. Sub cei doi sfincși se găsesc cărțile fundamentale ale cunoașterii universale, inclusiv Evanghelia, cărțile vechiului Orient, operele lui Platon, Descartes și Kant.

Un monolit înalt de trei metri, creat de sculptorul Ion Georgescu conform indicațiilor lui Iulia din lumea de dincolo, veghează la intrarea în cavou. Deasupra, pe plafon, încastrată în două plăci de marmură albă, odinioară se afla o carte deschisă, cu cuvântul "Dumnezeu" scris din litere de aur, sugerând că, într-un fel, aceasta veghează asupra liniștii Iuliei.

Ceasul de pe mormânt arată mereu aceeași oră: cea la care Iulia a plecat în lumea celor drepți.

O legendă spune că mormântul a fost proiectat astfel încât zgomotul produs de pașii oricărui vizitator care coboară treptele în cavou să transmită vibrații în sicriul Iuliei.