Ce salinitate are Marea Neagră? Iată ce înseamnă acest lucru

Să înțelegem ce salinitate are Marea Neagră și ce înseamnă acest lucru este foarte important, întrucât este un element cheie ce influențează viața marină, curenții, prescuitul și turismul.

Aceasta este situată între Europa de Est și Asia Mică și se diferențiează de alte mări printr-un nivel de salinitate mai redus decât cel al oceanelor sau altor mări deschise.

Iată ce salinitate are Marea Neagră
Comparativ cu mările oceanice, care au o salinitate medie de aproximativ 35%. (părți la mie), Marea Neagră are o salinitate mult mai redusă, situată în jurul valorii de 17-18%. la suprafață. Această valoare este aproape la jumătate față de oceanul planetar, iar motivul principal este aportul masiv de apă dulce.

 

Râuri mari, precum Dunărea, Nistrul, Niprul și Bugul de Sud varsă anual în Marea Neagră cantități uriașe de apă dulce, contribuind astfel la diluarea sării din apă. Doar fluviul Dunărea aduce aproape jumătate din debitul total dulce care ajunge în mare.

Pe de altă parte, Marea Neagră „comunică” cu Marea Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, însă schimbul de apă este limitat. Apa sărată intră în adâncime prin Bosfor, iar apa dulce iese la suprafață, ceea ce menține un strat superior mai puțin sărat și un strat inferior mai salin, dar foarte stabil.

 

 

 

Acest fenomen de stratificare a apei se numește stratificare salină și creează două lumi distincte în aceeași mare. Un aspect interesant este faptul că adâncimea medie a Mării Negre este de aproximativ 1250 metri, dar în adâncuri, din cauza lipsei oxigenului, trăiesc foarte puține vietăți.

Apa salină din straturile de jos nu se amestecă ușor cu apa mai dulce de la suprafață, ceea ce duce la acumularea de hidrogen sulfurat, un gaz toxic, în porțiunile mai adânci.

Ce impact are nivelul de salinitate?
Nivelul de salinitate are un impact direct asupra ecosistemului marin, întrucât nu toate speciile de pești pot trăi în apă cu o salinitate scăzută, așadar, biodiversitatea este mai redusă comparativ cu alte mări. Peștii care s-au adaptat la acest mediu, cum ar fi hamsiile, chefalii și scrumbiile de Dunăre, reprezintă baza pescuitului comercial în această zonă.

De asemenea, nivelul mai scăzut de sare face ca apa să fie mai puțin corozivă, ceea ce este avantajos pentru nave și infrastructura portuară. Pentru oameni, salinitatea redusă înseamnă și o experiență diferită de înot.

Spre deosebire de Marea Moartă sau de Marea Mediterană, unde densitatea apei susține corpul mai ușor, în Marea Neagră este nevoie de un efort mai mare pentru a pluti. Totodată, apa mai puțin sărată este mai blandă cu pielea și ochii, motiv pentru care stațiunile de pe litoralul românesc sunt preferate de mulți turiști, inclusiv familii cu copii sau persoane cu piele sensibilă.

Schimbările climatice și intervențiile pot influența și ele salinitatea. De exemplu, reducerea debitului Dunării din cauza secetei sau a construcției de baraje poate duce la creșterea salinității. La polul opus, inundațiile masive pot dilua și mai mult apa mării, cu impact asupra florei și faunei marine.

Marea Neagră are un nivel de salinitate mai mic decât alte mări, ceea ce determină alte caracteristici ecologice, biologice și turistice.