Infracțiunile pentru care românii sunt condamnați la închisoare. TOP 10 fapte penale

 La nivel național, 44 de centre de detenție funcționează în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Peste 24.000 de cetățeni români, străini și apatrizi se află încarcerați în aceste închisori, potrivit datelor oficiale.

Aproape 20% dintre deținuți sunt închiși în spatele gratiilor după ce au ucis oameni, iar aproape 30% au comis infracțiuni precum tâlhăria și furtul. Iată TOP 10 infracțiuni comise de cei care se află în spatele gratiilor, date transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru Ziare.com:

 

• Furt calificat (art. 229 C. pen.) - 16,05%
• Omorul (art. 188 C. pen.) - 11,22%
• Tâlhăria calificată (art. 234 C. pen.) - 9,24%
• Violul (art. 218 C. pen.) - 9,13%
• Conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 C. pen.) - 5,80%
• Alte legi, Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri - 5,50%
• Omorul calificat (art. 189 C. pen.) - 5,48%
• Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art. 336 C. pen.) - 3,41%
• Omor deosebit de grav (art. 176 C. pen., vechiul Cod penal) - 2,39%
• Tâlhăria (art. 233 C. pen.) - 2,21%

 

 

Diferența dintre omor și omor calificat

 

Distincția dintre infracțiunea de omor și cea de omor calificat se face prin studiul articolelor de lege, din Codul penal:  În cazul omorului (art. 188 C. pen.), „uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. În cazul omorului calificat (art. 189 C. pen.) se aduc mai multe precizări:

„Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse;

d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;

e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor;

f) asupra a două sau mai multor persoane;

g) asupra unei femei gravide;

h) prin cruzimi,

Se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

De asemenea, tentativa se pedepsește, potrivit legii.

 

Ce investiții se fac în penitenciarele din România

 

ANP susține că de la integrarea României în UE s-au făcut investiții consistente în centrele de detenție: 

 

• în 2012 - 1.201 noi locuri de detenție create;
• în 2013 - 1.421 noi locuri de detenție create;
• în 2014 - 145 noi locuri de detenție create;
• în 2015 - 300 de locuri de detenție modernizate;
• în 2016 - 672 de noi locuri de detenție create;
• în 2017 - 170 de noi locuri de detenție create, 200 de locuri modernizate;
• în 2018 - 70 de noi locuri de detenție create, 282 modernizate.

 

În ciuda acestor investiții, penitenciarele tot au fost supraaglomerate, semn că legea penală se aplică în România. Astfel, în 2020, Guvernul a stabilit un „plan de acțiune” pentru cinci ani, în vederea creării a 7.849 de noi locuri de cazare și modernizarea de alte 946. Până anul trecut au fost create 2.003 locuri de cazare pentru deținuți și au fost modernizate 218. În 2024 ar urma să fie gata alte 3.000, noi locuri de cazare și modernizarea altor 100, se mai arată în raportul ANP, transmis pentru Ziare.com.

De asemenea, în următorii ani vor fi realizate diverse îmbunătățiri ale infrastructurii, în zeci de penitenciare din țară, ce vizează crearea și modernizarea de: curți de plimbare, cabinete stomatologice, instalații sanitare etc.