MOTIVAREA Judecătorului din Ploiești care a anulat decizia CCR pentru ”turul doi înapoi”: CCR a interpretat în mod abuziv legea / Autosesizare arbitrară, nu a existat o cerere de anulare a alegerilor

 Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești își motivează sentința controversată prin care a anulat decizia CCR privind alegerile din 24 noiembrie prin faptul că judecătorii Curții Constituționale ar fi interpretat ”în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu, conform motivării intrate în posesia G4Media.

 

• ”Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat” (pag. 14).

Judecătorul mai spune că CCR a încălcat termenul până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor și amintește că CCR a validat inițial alegerile prezidențiale din 24 noiembrie.

Alexandru Vasile mai spune că prin anularea integrală a întregului proces electoral, ”cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi” pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României.

Magistratul din Ploiești mai susține că cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar ”soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.

Alexandru Vasile mai susține că CCR și-a încălcat propria decizie de validare inițială a alegerilor și că nu a așteptat încheierea votării, dat fiind faptul că turul II începuse (în diaspora, n.red.), dar și că nu există o cerere de anulare a alegerilor:

• ”Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”.

Judecătorul mai spune că CCR era obligată să îşi respecte propria hotărâre anterioară, prin care validase primul tur de scrutin, astfel că, prin anularea în întregime a procesului electoral, ”se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, care este implicit în toate articolele Convenţiei europene a drepturilor omului şi care a fost consacrat în jurisprudenţa C.E.D.O”.

Alexandru Vasile mai susține în motivare că ”dovezile de fraudă, evident, trebuie să aibă legătură cu procedura electorală, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc., unită cu frauda la stabilirea rezultatelor, de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice greşite, erori ale infrastructurii digitale etc.

• ”(…) Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea menţionată, „(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”. Or, în prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”.

știre în curs de actualizare

• Consultă motivarea integrală aici.

Alte extrase din motivarea judecătorului Alexandru Vasile

• Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
• Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României.
• Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
• Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
• În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
• În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători.

Context

Mai multe instanțe de judecată din țară, preponderent curți de apel, au fost asaltate cu peste 100 de plângeri pentru ”turul doi înapoi” după începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai, conform informațiilor analizate de G4Media și Info Sud-Est pe portalul instanțelor.

În unele cazuri, zeci de dosare prin care se cerea suspendarea deciziei Curții Constituționale de anulare a scrutinului prezidențial din 24 noiembrie 2024 au fost înregistrate într-o singură zi (ex: 10 aprilie).

Toate sentințele consultate de G4Media au fost respinse, altele nu au fost date încă, iar o excepție se înregistrează la Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Vasile Alexandru a aprobat plângerea făcută de o femeie, Gheorghița Popa, într-o decizie fără precedent de anulare a unei sentințe CCR, spune ministrul Justiției. Vezi detalii aici.

Despre acest subiect a scris și publicat pe Facebook fotografii cu exemple și fostul judecător Cristi Danileț, care semnalează că dosarele nu s-au reunit, deși vizează același obiect:

• ”De ce Ploiești si nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce in aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și altul că e neagră, in timp ce alte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă dacă Inspecția se va ocupa. Deocamdata, cei care ne pricepem, înțelegem”.

Cum a început

Asaltul instanțelor cu plângeri a pornit pe TikTok de la fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte (Botoșani), anti-DNA în urmă cu 10 ani, anti-reformistă, promovată de luju.ro și de Realitatea Plus, portavocea pro-rusului Călin Georgescu în campania electorală și în prezent.

Însăși fosta judecătoare este fană Georgescu și cere ”dreptate pentru BogPr”, acuzat de procurori și arestat preventiv prin decizie judecătorească pentru că ar fi plătit bani mai multor influenceri TikTok pentru coruperea alegătorilor în favoarea lui Călin Georgescu la alegerile din 24 noiembrie.

Fosta magistrată a publicat pe TikTok, începând cu 7 aprilie, filmulețe despre ”strategia” care trebuia urmată de utilizatorii care vor ”turul doi înapoi”, i-a ghidat pe aceștia pas cu pas, prin video explicative, inclusiv despre cum se poate plăti taxa de timbru pe platforma Ghiseul.ro sau cum să downloadeze modelul de plângere prealabilă pe care l-a pus la dispoziția celor interesați.

Context

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti a decis, joi, suspendarea executării şi anularea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alexandru Vasile, judecătorul care a decis suspendarea deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, a fost detașat la Ministerul Justiției în mandatele a cinci miniștri și voia să revină în minister. Vezi aici detalii și ce declarație de avere are.

Secția pentru judecători din CSM a sesizat Inspecția Judiciară și cere ca judecătorul Alexandru Vasile să fie cercetat disciplinar în urma sentinței de joi.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, în emisiunea „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, la B1 TV, că vor fi organizate alegeri în continuare și că nu există căi de atac în legislația din România prin care decizii ale Curții Constituționale, care nu sunt acte administrative conform legislației, să fie atacate în contenciosul administrativ. Vezi detalii aici.

Principalii candidați la alegerile prezidențiale din 4 mai, conform sondajelor de opinie apărute în spațiul public, au avut reacții diferite sau deloc în primele ore după sentința de joi a judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel București, care a anulat decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor din 24 noiembrie