Consecințele unei confuzii între două lacuri din România cu același nume: tot mai mulți turiști își anulează rezervările
Dimensiune font:
Lacul Amara din judeţul Buzău, cu o suprafaţă de 800 de hectare, a secat complet din cauza secetei prelungite care se înregistrează în zonă.
Este știrea de la sfârșitul lunii iunie care a produs confuzie între Lacul Amara din Buzău și cel din Ialomița.
Operatorii turistici din Amara-Ialomița au tras un semnal de alarmă în legătură cu această situație, după ce turiștii au început să-și anuleze rezervările crezând că Lacul Amara din județul Ialomița este cel care a secat.
Acesta este cunoscut pentru tratamentul bolilor reumatice degenerative (spondiloză, artroză, poliartroză), a bolilor reumatice inflamatorii (reumatismul inflamator), bolilor ginecologice (mertosalpingita cronică, insuficiență ovariană, sterilitate secundară), afecţiunilor neurologice periferice, sechelelor post-traumatice, recuperării după operaţii pe articulaţii, pe muşchi, pe oase, afecţiunilor dermatologice, afecţiunilor endocrine și bolilor profesionale.
Calitățile curative ale apelor Lacului Amara au fost descoperite încă din anul 1887 de doctorul judeţului Ialomiţa, Desborn Ştefanovici, care, într-un document din 8 august, solicita oficialităților județene de atunci valorificarea potențialului tămăduitor al acestora, scrie obiectiv.net
În Stațiunea Amara vin în fiecare an mii de turiști dornici să-și rezolve probleme de sănătate.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Comentarii
cristi
Jul 07, 2022
confuzia aceasta, ilară în aparență, dar îngrijorătoare în esență, reflectă nivelul de cultură generală al româniei de azi. foarte mulți români nu își cunosc țara în care s-au născut și trăiesc, nu au habar de geografia româniei, dar și analfabetismul funcțional („analfabetismul viitorului” prezis cu mulți ani înainte de alvin toffler) al elevilor și proaspeților absolvenți de școală de la noi a atins cote alarmante. singura cale de ieșire din această situație este promovarea turismului din românia prin toate mijloacele media, dar nu așa cum se face acum, la nivel de „știri” scoase din context, care promovează doar locuri (evident, din considerente pur financiare, din mercantilism), ci în contextele sistemice din care acele locuri (sau obiective) turistice fac parte. iar ecosistemul - „sistemul ecologic” - un termen de care majoritatea românilor trecuți prin școală au auzit (deși mai puțini îl înțeleg), este doar unul dintre ele. și ansamblul denumirilor geografice este un asemenea „geosistem”, care, din păcate, a fost implementat sub forma unui nomenclator doar în sua (sub forma „sistemului de informații despre nume geografice” (gnis - geographic names information system).
Adauga comentariul tau