Prăbușirea cascadei Bigăr a redus numărul turiștilor

Prăbuşirea unui perete al Cascadei Bigăr, din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, a avut un impact negativ asupra turismului din zonă, conform oficialilor, numărul vizitatorilor plătitori de bilete scăzând aproape la jumătate, în timp ce comercianţii care au tarabe pe marginea drumului spun că au de cinci ori mai puţini clienţi.

Reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa au declarat, luni, pentru AGERPRES, că numărul vizitatorilor plătitori - adică persoanele care achită 5 lei pentru a intra în locul amenajat din Rezervaţia Bigăr - este la 58% faţă de perioada de dinaintea prăbuşirii peretelui cascadei.

 

 În perioada 7 iunie - 19 iulie 2021, 9.205 persoane au achitat taxa de vizitare, faţă de 15.766 în perioada similară a anului trecut.

"Într-adevăr, după prăbuşirea peretelui cascadei se simte o scădere a turismului. Credem însă că o influenţă asupra reducerii turismului din zonă o are şi ridicarea restricţiilor de circulaţie legate de pandemie, astfel că opţiunile pentru turişti sunt mult mai multe, inclusiv în străinătate", a declarat, pentru AGERPRES, directorul administraţiei parcului, Vasile Constantin.

 

 

 

 

Scăderea numărului de turişti este mult mai intens simţită de comercianţi. Aceştia atrag atenţia că marea majoritate a vizitatorilor nu sunt plătitori de bilete pentru a intra în rezervaţie, ci admiră Cascada Bigăr de pe malul cu drumul naţional, unde există şi o structură din lemn construită pentru vizitare. Astfel, ei cred că cifrele oficiale, care reflectă doar numărul plătitorilor taxei de 5 lei, nu sunt suficient de relevante.

 

 

 

 

Un reprezentant al firmei care deţine parcarea privată din vecinătate, singura în care turiştii pot opri maşinile, spune că scăderea numărului de vizitatori este de cel puţin cinci ori. Acesta a precizat că într-o zi de weekend înainte de prăbuşirea peretelui cascadei avea în jur de 500 de maşini în parcare, unde taxa e de 10 lei pe zi, iar în prezent are sub 100 de maşini.

 

 

 

 

De asemenea, comercianţii care au tarabe pe marginea drumului, lângă cascadă, se plâng că vânzările le-au scăzut foarte mult în ultimele săptămâni.

 

 

 

 

"Înainte de prăbuşire era plin de oameni aici, dar după ce la televizor au apărut imaginile, totul s-a terminat. Vedeţi şi dumneavoastră, e practic gol într-o zi de duminică, cu vreme ideală şi 28 de grade Celsius afară. Astăzi, în primele cinci ore, am avut trei clienţi care au cumpărat produse de la mine, înainte stăteau şi la coadă. Sunt mult mai puţini vizitatori, eu pot să vă spun că vânzările mi-au scăzut şi de zece ori. Dacă nu se face ceva, să se repare cascada, probabil vom da faliment toţi pe aici, iar locul va rămâne unul abandonat", susţine Florin Alecu.

 

 

 

 

"Din start problema a fost pusă greşit, la televizor a apărut că s-a prăbuşit cascada, oamenii au înţeles că aici nu mai au ce vedea, deşi cascada există în continuare. A căzut un perete, dar ea este frumoasă şi acum şi merită văzută. Din păcate, impactul prăbuşirii a fost fatal pentru noi, cei care avem mici afaceri, pe care probabil le vom închide în curând", a spus un alt comerciant.

 

 

 

 

Maria Micoară este o turistă din Craiova, care a venit special cu familia pentru a vedea ce a rămas din cascadă şi spune că "lucrurile nu sunt atât de dramatice precum s-a crezut".

"Sigur, ar fi ideal să existe posibilitatea ca acest perete care stă acum în râu să fie ridicat şi fixat unde a stat iniţial, dar chiar dacă nu se va întâmpla asta, cascada rămâne frumoasă. În zonă se pot vedea mai multe obiective turistice şi este păcat să nu vii aici. Noi nu am fost dezamăgiţi de ce am găsit, am crezut că este mai rău, dar apa curge la fel de spectaculos, chiar dacă o parte din cascadă lipseşte", consideră vizitatoarea.

 

 

 

 

Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa precizează că peretele nu va fi reaşezat, arătând că acesta a căzut în urma unor procese naturale, iar intervenţia omului nu ar fi indicată.

"Am primit unele propuneri de refacere a cascadei, pe care le-am expus în Consiliul Ştiinţific, însă votul în unanimitate a fost în defavoarea oricărei intervenţii. S-a mai decis ca structura desprinsă din cascadă să rămână în albia râului, pentru că a fost vorba de un incident provocat de fenomene naturale, într-o arie protejată", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Vasile Constantin.

Peretele care s-a prăbuşit în 7 iunie are o înălţime de aproximativ patru metri, iar Regia Naţională a Pădurilor Romsilva preciza, la vremea respectivă, că incidentul a avut loc în contextul în care cascada a atins dimensiuni considerabile ca volum şi greutate, cedând sub propria greutate.

 

 

 

 

"Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, Cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona Cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut", spuneau reprezentanţii Romsilva.