Primele efecte pe litoralul Mării Negre ale noilor măsuri fiscale. ”Restul am pus pe pauză”

Presați pe de o parte de competiția țărilor din jur și pe de altă parte de creșterea cheltuielilor, antreprenorii de pe litoral spun că la sezonul scurt din cauza vremii și din cauza faptului că vacanțele românilor sunt grupate se adaugă noile efecte. „Avem o scădere cu 30% a numărului de turiști față de anul trecut”, spun ei.

• „Ce ar ajuta industria ar fi acordarea unor facilități salariale pentru hoteluri, astfel încât să crească numărul de angajați din rândul persoanelor defavorizate. S-ar fluidiza activitatea și ar crește, implicit, calitatea serviciilor”, spune reprezentanta unor hoteluri de pe litoral.

Patronatele din HORECA și-au manifestat deja nemulțumirea față de creșterea taxelor, prevăzute în pachetul de austeritate adoptat de guvern, în special majorarea TVA-ului pentru restaurante de la 9 la 11%. Acestea spun că vor fi dezavantajați în competiția cu țările din jur. Totuși, Bulgaria renunțat și ea la cota redusă de 9% pentru HORECA la începutul acestui an, care a revenit la 20%.

„Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creștere a prețurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%”, susține într-un comunicat Organizația Patronală a Restaurantelor și Hotelurilor din România. 

În plin sezon estival, HotNews a solicitat puncte de vedere de la mai mulți întreprinzători de pe litoral. Unii au fost deschizi, alții și-au manifestat îngrijorarea că „o declarație sinceră ar putea speria și ultimii turiști rămași în România”.

„Avem o scădere cu 30% a numărului de turiști față de anul trecut”

Proprietarii Hostel Bazart din Vama Veche, care au precizat că doresc să fie prezentați doar numele afacerii, descriu o realitate deloc optimistă: 

„Avem o scădere a numărului de turiști cu aproximativ 30% față de anii anteriori. Nu putem crește prețurile pentru că oamenii nu-și mai permit să stea la noi. De exemplu, 7 nopți costă acum 2300 lei. Nu știu dacă turiștii români pleacă în Grecia sau în Bulgaria, în detrimentul litoralului românesc, sau pur și simplu nu își mai permit vacanțe de niciun fel”, spun ei. 

Reprezentanții resortului din Vama Veche susțin și că tichetele de vacanță contau mult, iar lipsa lor i-a lovit din plin. „Nu văd cu ochi buni turismul de pe litoral în următorii ani”, mai spun cei de la Hostel Bazart. 

„Acum ne-am limitat la investiții urgente, restul am pus pe pauză”

Administratorul Vilei ILIOS, tot din Vama Veche, spune că weekendurile sunt pline, dar în timpul săptămânii camerele rămân deseori neocupate.   

„Observăm o scădere destul de mare de la an la an. În timpul săptămânii abia dacă mai avem turiști. Am mărit prețurile în acest sezon, cu 50-100 de lei, dar tot nu e suficient. Pentru 7 nopți în iulie, cazarea ajunge la aproximativ 5000 lei, cu mic dejun inclus. Nu avem restaurant, iar majoritatea turiștilor plătesc cu cardul – foarte puțini cu card de vacanță, deși am promovat această opțiune.”

Administratorii de la ILIOS spun că impactul noilor taxe se resimte direct în profitabilitate: nu mai rămân bani pentru investiții sau dezvoltare, ci doar pentru a acoperi cheltuielile curente și taxele.

„Noi nu avem puterea de a opri turistul să se ducă în altă țară. Și, da, sunt foarte mulți care aleg alte destinații decât România. În pandemie am avut cel mai bun an, paradoxal. Acum ne-am limitat la investiții urgente, restul am pus pe pauză. Din păcate, orice sprijin ar fi binevenit, dar până acum nu am avut parte de niciun ajutor – nici local, nici național.”

În ceea ce privește resursa umană, Ilios a adoptat o strategie pe termen lung: 

„Avem angajați pe care îi plătim tot anul, ca să nu avem grija lipsei de forță de muncă în sezon. Dar dacă lucrurile continuă în același ritm, cred că se vor închide multe unități. Fără investiții și fără promovare, viitorul turismului românesc e tot mai incert.”

„Hotelurile funcționează adesea cu doar jumătate din personalul necesar”

Adnana Isabelle Matei, fondator și CEO la Avenue Hotels — cu unități în stațiunile Saturn, Olimp, Venus și Eforie Nord — atrage atenția că sezonul 2025 a început cu un cumul de probleme: de la reorganizarea plajelor și creșterea costurilor, la o scădere a cererii generată inclusiv de finalizarea târzie a anului școlar.

„La baza acestor probleme stă lipsa unui parteneriat real între hotelieri și autorități. În Saturn, de exemplu, avem un cordon turistic fără hoteluri, dar un depozit de stabilopozi a fost amplasat chiar în fața unităților balneare frecventate de persoane cu dizabilități. Din cauza acestui blocaj, Hotel Sirena a fost nevoit să închidă baza de tratament — una cu tradiție solidă.” 

Ajustările fiscale bruște din 2024 au afectat și bugetele pentru anul curent, forțând creșteri de tarife greu de explicat turiștilor.

„Sezonul estival 2025 pornește cu tarife mai mari, din cauza majorărilor fiscale de anul trecut În plin sezon 2024 am fost luați prin surprindere de modificări legislative (creșteri de taxe, noi obligații e-factură etc.), care au dus la creșterea costurilor chiar și pentru pachete achitate în 2023. 

Asta înseamnă că suntem obligați să ne adaptăm rapid la idei fiscale fără o viziune clară din partea guvernului. 

În privința modificărilor fiscale pentru 2025, deocamdată nu există acte normative finale — deci nu putem estima un procent fix de creștere. Așteptăm și ne adaptăm, ca de obicei..” 

În ceea ce privește prețurile, Adnana spune că un sejur de 7 nopți all inclusive costă între 3 360 lei (în iunie) și 5 950 lei (în vârful sezonului). 

„Tarifele sunt valabile pentru o familie formată din 2 adulți și un copil până în 8 ani și includ: 3 mese pe zi în regim bufet, băuturi cu și fără alcool pe toată durata zilei, acces la piscină, parcare, loc de joacă pentru copii, muzică live, entertainment și alte facilități ale hotelului. Nu toate hotelurile dispun de plajă proprie, deoarece aceste zone sunt în general închiriate unor operatori economici care nu administrează hoteluri.”  

În plus, neajunsurile legate de resursa umană devin cronice. Lipsa forței de muncă, sezonalitatea extrem de scurtă și eforturile constante de formare duc la o presiune uriașă asupra personalului existent.

„Hotelurile funcționează adesea cu doar jumătate din personalul necesar. Cei mici și mijlocii renunță să mai angajeze și lucrează în familie, făcând munca a 3-4 oameni. Este o industrie care angajează categorii vulnerabile: mame singure, minori, tineri fără experiență. Dacă pierdem aceste locuri de muncă, pierdem și stabilitatea socială. 

Singurul care pierde din aceste măsuri este, în final, statul, care va rămâne cu șomeri, tineri dependenți financiar de părinți sau mame aflate în imposibilitatea de a-și întreține copiii. Așadar, impactul asupra sectorului HoReCa este minor comparativ cu impactul asupra societății: scăderea nivelului de trai al unei categorii deja vulnerabile, scăderea natalității și plecarea tinerilor sau a părinților în străinătate.” 

Sezonul 2025 e diferit de cele din anii trecuți din mai multe motive. Faptul că s-au schimbat datele de început și sfârșit ale anului școlar, precum și ale examenelor de admitere sau ale celor universitare, au făcut ca luna iunie să dispară aproape complet din opțiunile turistului care depinde de acest aspect. 

„Hotelierii de pe litoral resimt direct acest lucru, pentru că o bună parte din forța de muncă este formată din studenți sau elevi. În al doilea rând, turiștii își doresc tot mai multe facilități de tip resort, cum ar fi plaja privată — un lucru aproape imposibil de obținut pentru unii hotelieri, deși ar fi firesc să fie îndreptățiți la un sector, având în vedere că dețin peste 200 de spații de cazare. Acesta este și cazul nostru. 

Din păcate, administrațiile locale se mișcă greu în acordarea autorizațiilor pentru îmbunătățiri, amplasamente, furnizarea de utilități și alte demersuri esențiale. Concurența a existat dintotdeauna. Turiștii vor mereu ceva nou, mai ieftin sau mai bun. Ne adaptăm — oricum aducem îmbunătățiri în fiecare an. Există o tendință clară anul acesta: turiștii preferă proprietățile renovate recent. Totuși, există și locații cu tradiție, la care oamenii revin an de an, pentru farmecul și istoria locului.” 

„Nu putem concura la nivel de preț cu Bulgaria, Grecia sau Turcia”

În același timp, spune antreprenoarea, crește și migrarea spre destinații externe. 

„Nu putem concura la nivel de preț cu Bulgaria, Grecia sau Turcia, unde sezonul durează 6 luni, iar costurile sunt semnificativ mai mici. În România, avem maximum 30 de zile de vârf.  

În plus, structura hotelurilor construite înainte de ’90 nu răspunde nevoilor familiilor numeroase. Avem cereri pentru apartamente familiale sau chiar camere tematice pentru aniversări — ceea ce arată clar că cererea se diversifică. În Turcia sau Grecia există soluții de cazare adaptate familiilor numeroase. De exemplu, am avut recent o solicitare de la două cupluri — nași și fini — care doreau să stea toți împreună pentru a sărbători un an de la nuntă și au cerut un apartament decorat romantic. 

Deși acest apartament avea o singură baie, situată în dormitorul principal, turiștii au insistat că își doresc această variantă. Am întâlnit multe situații în care se fac comparații de tarif între Egipt, în luna mai, și litoralul românesc, în august. Trebuie să înțelegem că nu putem compara mere cu pere. România este o țară europeană, cu taxe europene și un sezon turistic extrem de scurt — și, din păcate, din ce în ce mai scurt. Tarifele nu sunt stabilite la întâmplare, ci reflectă taxele și costurile reale din țara în care operăm. Prin urmare, turiștii aleg adesea alte destinații din motive financiare.” 

„Pe partea fiscală, ar trebui menținute măsurile care au adus deja rezultate: tichetele de vacanță, impozitul specific, TVA redus”, mai spune reprezantanta companiei hoteliere. 

„Un plus absolut necesar, din punctul meu de vedere, ar fi acordarea unor facilități salariale pentru hoteluri. Astfel, ar crește numărul de angajați din rândul persoanelor defavorizate, s-ar fluidiza activitatea hotelierilor și ar crește, implicit, calitatea serviciilor.” 

Pe termen scurt, Adnana Matei nu face previziuni optimiste:

„Totul depinde atât de mult de aceste schimbări încât este imposibil să proiectăm ceva realist. În cel mai sumbru scenariu, vor rămâne doar cei dispuși să muncească singuri într-o unitate și investitorii străini. 

Deja exploatarea apartamentelor în regim hotelier, cum este cazul Mamaia Nord, a luat o amploare uriașă. Vedem însă că nu este neapărat un lucru pozitiv, pentru că s-a creat o concurență neloială. Nici nu mai aducem în discuție faptul că multe astfel de unități operează la negru sau la gri. Din păcate, toate aceste măsuri împing industria în această direcție. 

Cu toate acestea, cred că vor urma multe investiții pe litoralul românesc, atât autohtone, cât și străine. Vor fi schimbări majore, în principal pentru că turiștii le cer și le așteaptă. Să sperăm că și primăriile vor participa activ și vor sprijini inițiativele de modernizare a litoralului, pentru că este o muncă fără sens să inovezi doar în „pătrățica” ta, iar lângă tine să fie iarba cât pomul.”

„Am fost nevoiți să reducem tarifele pentru a rămâne competitivi” 

Amalia Stanciu, administratorul unității de cazare Happy Vama Veche, confirmă și ea că sezonul estival 2025 a început sub așteptări, cu un grad de ocupare semnificativ mai scăzut față de anii anteriori, în ciuda deschiderii timpurii, pe 1 mai. Cu toate dificultățile generate de contextul politic, economic și financiar din țară, aceasta a decis să investească în modernizarea locației, schimbând toate ușile din unitate.  

„Am vrut ca oaspeții noștri să simtă că venim, ca în fiecare an, cu ceva nou. Chiar dacă pe termen scurt pare că pierdem, considerăm că e o investiție pe termen lung, pentru a ne păstra clienții fideli și a atrage recomandări.” 

Totodată, ea atrage atenția asupra presiunilor fiscale și a incertitudinilor legate de utilizarea cardurilor de vacanță. În ciuda scumpirii generale a cheltuielilor, unitatea a fost nevoită să reducă tarifele față de anii trecuți pentru a rămâne competitivă. 

„Dacă nu vom mai avea profit, cred că este evident ce vom face”, spune ea, lăsând să se înțeleagă că viitorul unor afaceri mici din turismul românesc este în pericol dacă situația nu se stabilizează. În prezent, pentru un sejur de 7 nopți în plin sezon într-o cameră dublă complet dotată, tariful este de 2.170 de lei, însă profitul pe cameră a scăzut sub 40%, comparativ cu 60% în anii trecuți.