Drumul strategic Bârlad – Laza Codăești, o investiție cu fonduri europene de peste 59 de milioane de euro, nu este gata nici acum, la șase ani de la atribuirea licitațiilor. Două dintre cele trei tronsoane ale șoselei au fost asfaltate de firma denunțătorului din dosarul mitei lui Dumitru Buzatu și au rămas neterminate. Reporterul HotNews a parcurs drumul care face acum obiectul a două anchete, a DNA și a Parchetului European.
- „Drumul este și acum acolo. Poate fi văzut”, a declarat Emil Savin – denunțătorul din dosarul Buzatu – la ultima audiere de la Tribunalul Vaslui. Soragmin, firma lui, a câștigat în 2019 licitația pentru reabilitarea a două tronsoane de drum.
- Omul de afaceri a spus în fața instanței că Dumitru Buzatu, în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Vaslui, i-a blocat timp de doi ani ultima plată, deși, susține el, drumul nu avea probleme: „Dacă drumul nu ar fi fost conform, nu s-ar fi făcut primele patru plăți”.
- A cincea plată dinspre CJ Vaslui către firma lui Savin, în valoare de 15 milioane de lei, s-a deblocat cu doar două săptămâni înainte de flagrantul făcut lui Buzatu, atunci când a primit șpagă o geantă cu 1,25 milioane de lei de la omul de afaceri.
- Două anchete penale vizează lucrările efectuate de firma lui Savin: dosarul mitei din portbagajul fostului șef al CJ Vaslui, instrumentat de DNA, și investigația Parchetului European privind fraudarea fondurilor.
Drumul strategic Bârlad – Laza Codăești, care a dus la inculparea liderului PSD considerat ultimul baron social-democrat în funcție, se întinde pe distanță de peste 80 de kilometri și străbate județul Vaslui de la nord la sud. Epopeea drumului a început în anul 2019, atunci când firma lui Emil Savin a câștigat licitația pentru primele două tronsoane și au început lucrările la ambele, lotul 1 și 2.
„S-au făcut toate lucrările până la turnarea asfaltului, în anul 2020 și s-a turnat cam 80% din suprafața celor două loturi. Până în anul 2022 s-au făcut patru plăți în baza unor ordine de plată, inclusiv pentru primul strat de asfalt. Ultima plată, a cincea, a fost refuzată pe motiv că nu corespunde asfaltul pus în operă cu cel menționat în caietul de sarcini”, a declarat Savin, la audierea de la Tribunal.
Suspendarea plăților a fost dispusă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est (ADRNE) după ce în vara anului 2021 un cetățean a reclamat calitatea proastă a drumului. Atunci au început verificările.
DNA a folosit expertiza firmei plătite de Savin, care nu se raportează la caietul de sarcini
În instanță, Savin a contestat rigoarea controlului, afirmând că reprezentantul ADRNE „s-a dat jos din mașină, a încercat asfaltul cu pantoful și a spus că nu este bun”.
Prima expertiză a fost realizată de o societate din Iași în colaborare cu o expertă din București, fosta profesoară universitară Elena Diaconu, de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Specialista a indicat că drumul mai avea nevoie de un strat de asfalt de 6 centimetri pentru a fi conform.
Constructorul și-a comandat propria expertiză, iar concluziile experților au fost favorabile firmei sale.
În acuzare, DNA a folosit concluziile experților lui Savin, deși datele lor nu se raportau la caietul de sarcini.
Asfalt „bun” și „foarte bun” pentru trafic mediu, dar drumul e destinat traficului greu
Raportul tehnic întocmit de specialiștii plătiți de Emil Savin indica „capacitatea portantă este BUNĂ pentru trafic mediu în cazul DJ 247, FOARTE BUNĂ pentru trafic mediu în cazul DJ 245 M și 245”.
În documentația proiectului, publicată de Consiliul Județean Vaslui se arată că drumul este destinat traficului greu, nu celui mediu.
Un inginer în drumuri și poduri, consultat de HotNews, a indicat diferența între cele două categorii de drumuri.
„O structură rutieră pentru trafic greu trebuie să susțină 1 milion de osii standard pe an, o osie reprezentând 11,5 tone, în timp ce pentru trafic mediu este de 300.000 de osii pe an”, a explicat specialistul, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Savin a reclamat la DNA că experții desemnați de Consiliul Județean nu au acceptat concluziile specialistului său, deoarece Buzatu urmărea să-l „prindă în cui și să-l jupoaie”.
Un singur tronson finalizat, cel câștigat de altă firmă
În prezent, din cele trei loturi ale drumului strategic, doar ultimul este finalizat. Celelalte două începute de compania Soragmin sunt încă în lucru.
Dacă proiectul nu va fi finalizat până în decembrie 2026, județul Vaslui va trebui să restituie fondurile europene. „Ar însemna un faliment pentru județ”, afirmă surse locale.
Compania lui Emil Savin a rămas numai cu lucrările de la lotul 1, după ce contractul pentru lotul al doilea a fost reziliat de comun acord, pe fondul creșterii prețurilor. Procedura de atribuire a fost reluată toamna trecută, iar pe 25 martie a fost desemnat un nou câștigător, societatea Viacons Rutier Vaslui.
Firma lui Savin a contestat, zilele trecute, rezultatul licitației și a cerut reluarea ofertelor depuse.
Cum arată drumul în prezent
HotNews a parcurs drumul care face obiectul acuzațiilor de mită și suspiciunilor de fraudare a fondurilor europene. Șoseaua Bârlad – Laza – Codăești este departe de standardele unei investiții europene, după cum arată imaginile surprinse de reporterul HotNews la sfârșitul lunii martie.
Suprafața drumului nu are aspectul „tip acoperiș”, așa cum cer documentele proiectului, pentru a permite scurgerea apei în urma precipitațiilor. Din acest motiv, pe traseu apar bălți în urma ploilor.
Potrivit caietului de sarcini, suprafața carosabilă trebuie să aibă o înclinație de până la 2,5 cm (pornind de la axul drumului). Pe alocuri, potrivit instrumentului de măsurare folosit de reporterul HotNews, situația este inversă.
De asemenea, în documentația tehnică a proiectului se menționează că lățimea platformei (întreaga lățimea șoselei n.r.) de 8 metri, iar acostamentele au 1 metru.
La intrarea în lotul al doilea drumului, din localitatea Zăpodeni, măsurătoarea efectuată la fața locului peste asfalt a indicat o lățime totală de 6,7 metri.
Pe drumul realizat de compania lui Savin în anumite zone șoseaua deja s-a surpat. Pe raza comunei Poienești, o groapă adâncă din asfalt este semnalizată de mai multe zile cu o creangă de copac. În alte porțiuni, trotuarul s-a prăbușit. 
Trotuarele cu scări care te lasă în aer
O altă situație atipică se regăsește pe raza comunei Alexandru Vlahuță, acolo unde, raportat la relief, au fost necesare trotuare înălțate. Prevăzute cu scări, trotuarele nu au continuitate în zona podețelor, astfel că pietonii care vor să se deplaseze regulamentar vor trebui să facă un salt pentru a trece de pe o parte a alta a trotuarului.
În zona mănăstirii Florești, drumul este mărginit de două tipuri de rigole: carosate (acoperite) și betonate (simple). Cele două se află la diferență de nivel, una față de cealaltă, astfel că, în caz de scurgere, apa ar trebui să sară pentru a ajunge în șanțul betonat.
Pământul excavat în urma lucrărilor a fost mutat de pe un mal pe celălalt, în zona împădurită mormanele vechi sunt acoperite de vegetație. Constructorii trebuie să mute pământul respectiv la o distanță de până la 5 km, se menționează în documentația aferentă proiectului de pe SEAP. La fel ar trebui procedat și în cazul deșeurilor, însă în zona drumului strategic, se observă rămășițele de beton aruncate în zona adiacentă.
Specialist: „Un drum care arată ca un cearșaf mototolit are o problemă”
Inginerul consultat de HotNews a analizat imaginile surprinse de reporter pe drumul strategic.
„Drumul arată pe alocuri ca un cearșaf mototolit, are o problemă. Gropile apar ca defect de execuție, ori fundația are o problemă. Ne-am obișnuit să vedem în țară drumuri la care constructorii fac economie, copiind forma terenului, fără o fundație solidă. În România, în construcții nu câștigi din ce faci, ci din ce nu faci”, a comentat specialistul.
Ce spune CJ Vaslui
Noul președinte al Consiliului Județean Vaslui dă asigurări că, la finalul lucrărilor, și primele două loturi de drum vor arăta ca ultimul tronson, recepționat la finele anului trecut. Lotul al treilea al drumului strategic este considerat un motiv de mândrie locală, cu atât mai mult cu cât în zonă oamenii au avut acces ani la rând doar la un drum din pământ.
Imaginile surprinse de HotNews la distanța celui de-al treilea lot de drum sunt în totală contradicție cu cele surprinse la primele două tronsoane.
Ciprian Trifan, președintele CJ Vaslui, susține că societatea Soragmin a fost plătită doar pentru lucrările la lotul 1. Savin a declarat la audieri că plățile au fost pentru ambele loturi pe care societatea sa le-a asfaltat.
HotNews.ro a solicitat CJ Vaslui o situație exactă a sumelor plătite către societatea Soragmin, însă până în prezent, instituția nu a răspuns solicitării.
Geanta cu șpaga de 1 milion de lei
Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv în septembrie 2023 după ce a fost prins de DNA având în portbagaj o geantă cu 1,25 milioane de lei, pe care tocmai o primise de la omul de afaceri Emil Savin. Banii reprezentau 10% din valoarea proiectului pe care Buzatu i-ar fi cerut, indirect, cu titlu de mită, a susținut Emil Savin. În fața instanței, omul de afaceri a declarat că aflase din mediul de afaceri local că pentru a asigura câștigarea unei licitații Buzatu primea 10% din valoarea contractului. ”Se știa dinainte de a se urca pe SEAP cine este câștigătorul”, a declarat Savin judecătorilor.
El a menționat că 80% dintre proiectele cu fonduri europene derulate în județul Vaslui, în domeniul infrastructurii rutiere, au fost câștigate de firmele sale.
Judecătorul nu a permis întrebarea avocaților care l-au întrebat pe afacerist dacă și de câte ori i-a mai dat mită lui Buzatu. Instanța a apreciat că un eventual răspuns l-ar incrimina.
Parchetul European anchetează investiția
Dacă ancheta DNA s-a limitat doar la faptele de corupție, Parchetul European investighează cum s-au plătit lucrările în acest proiect. Procurorii europeni au confirmat pentru HotNews că s-a început urmărirea penală în acest caz, fiind indicii de fraudare a fondurilor europene.
Departamentul de Luptă Antifraudă a solicitat recent Inspectoratului Județean de Construcții Vaslui să efectueze un control de specialitate la toate cele trei loturi ale drumului strategic pentru a constata care sunt deficiențele.
Potrivit Legii 50/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcții, ”președinții consiliilor județene, primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților lor administrativ teritoriale și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz”. În cazul drumului strategic de la Vaslui, acest lucru nu s-a întâmplat.
.png)
.jpg)
-Delgaz-corecta(1)(1).jpg)
Adauga comentariul tau