Civilizația Cucuteni și dispariția sa misterioasă

Pe teritoriul României s-au păstrat urmele uneia dintre cele mai strălucite civilizații ale preistoriei europene: Civilizația Cucuteni, insuficient cunoscută la noi, dar care a lăsat în urmă mii de vase și figurine de ceramică pictată, unice în Europa.

Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai misterioase culturi ale preistoriei, mai veche decât cea mesopotamiană, a lăsat în urmă vestigii impresionante, care ar putea fi scoase la lumină în zeci de situri arheologice din România.

Nu doar modul de viață, ci și dispariția aceste civilizații este o enigmă. Din cele peste 4.000 de așezări descoperite până acum, 90% au fost distruse de foc. Momentan, specialiștii nu pot stabili dacă a fost vorba de un cataclism sau de o incendiere intenționată. 

În prezent, paza obiectivelor nu este asigurată și există riscul vandalizării. Cum nu există fonduri pentru săpături arheologice, siturile sunt distruse de diverși oameni în căutare de artefacte pe care să le vândă pe piața neagră.

Iar interesul acestora din urmă este justificat. Muzeul Vaticanului și Muzeul de Artă din New York sunt interesate să organizeze expoziții permanente cu ceramică de Cucuteni.

Această civilizație puțin cunoscută suscită interesul inclusiv în țara noastră. Spre exemplu, expoziția „Cultura Cucuteni – valori regăsite ale preistoriei europene”, care a fost organizată în 2013 la Muzeul Municipiului București, a avut peste 50.000 de vizitatori într-o lună, mai mult decât are muzeul într-un an întreg.

Ceramica de Cucuteni ar putea deveni brand de țară 

Vasele de Cucuteni și figurinele de ceramică pictată, splendid decorate, mai vechi decât piramidele egiptene, ar putea deveni un brand național, crede dr. Romeo Dumitrescu, un român care s-a întors din Canada pentru a finanța cercetări în domeniu.

O fundație condusă de dr. Dumitrescu a strâns peste un milion de dolari, cu care a reușit să scoată la lumină câteva dintre cele mai importante vestigii ale epocii Cucuteni. Acestea au fost donate Muzeului de Istorie a Moldovei, din Iași.

La Muzeul Vaticanului, expoziția cu artefacte aparținând perioadei Cucuteni a avut un mare succes, fiind solicitată o astfel de expoziție permanentă. 

Dacă s-ar face efortul de a cerceta perioada Cucuteni și de a scoate la lumină cât mai multe vestigii, ar câștiga nu doar știința, ci și turismul, crede dr. Dumitrescu.

„Există un mare interes pentru epoca neolitică, pentru preistorie. Deja Egiptul sau Grecia sunt cunoscute, au ieșit, ca să spun așa, din modă. Cred că am putea să atragem atenția cu această cultură unică, mult mai veche decât cea mediteraneană.”

Am auzit că a fost un proiect, ca o statuetă de Cucuteni să devină imaginea brandului turistic, nu știu de ce s-a renunțat la el. Eu m-am bucurat că un lanț de magazine a folosit un model de pe ceramica de Cucuteni ca logo al unei campanii promoționale – Gusturi românești.”  – Romeo Dumitrescu

Civilizația Cucuteni – mai veche cu 500 de ani decât cultura mesopotamiană

Civilizația Cucuteni-Tripolie, răspândită din sud-estul Transilvaniei, în Moldova (incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) și în vestul Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafață de peste 350.000 kilometri pătrați. 

Numele său a fost dat de descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni, din județul Iași, și Tripolie, de lângă Kiev, în Ucraina.

Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4.600-4.500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, deci în epoca neolitică. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă.

Este una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat sau incizat pe vase și statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei și metalelor (cupru și aur), cât și datorită întrebărilor pe care le ridică. Multe dintre acestea rămân fără răspuns…

Unde sunt morții comunităților tip Cucuteni? 

Mai presus de toate rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunităților Cucuteni cu morții lor? Este greu de explicat de ce în cadrul săpăturilor nu a fost descoperită încă nicio necropolă, ci doar câteva înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult.

Istoricii cred că în cultura Cucuteni oamenii își ardeau rudele moarte în propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi urne în care se păstra cenușa rudelor, în familie.

Mai jos poți urmări ediţia emisiunii „Exclusiv în România” difuzată pe 5 aprilie 2014 pe TVR1, în care Cristian Tabără prezintă un reportaj cu detalii amănunțite despre civilizația Cucuteni, prima cultură iubitoare de frumos.