Mitul mașinii de cusut Ileana de la Cugir: furată bucată cu bucată, se putea face un… Kalaşnikov

Orașul Cugir, din județul Alba, a avut o tradiție de peste 70 de ani în domeniul fabricării mașinilor de cusut și a celor de spălat. Totodată, aici se produc de aproape 100 de ani arme și muniție.

Producția mașinilor de cusut și a celor de spălat rufe a avut ca principal scop, în perioada comunistă, să „acopere” faptul că la Cugir se produc arme și muniție. Un al doilea motiv a fost necesitatea ca soțiile muncitorilor de la fabrica de armament să aibă de lucru. În timp au apărut diverse legende și mituri în legătură cu produsele civile și speciale de la Cugir, unele având chiar corespondent în realitate.

Una dintre „anecdotele” Epocii de Aur, care circula prin oraş, era următoarea: „dacă luai din fabrică o maşină de cusut, piesă cu piesă şi apoi încercai să o montezi acasă, te trezeai că iese un… Kalaşnikov!”. Era o trimitere la faptul că uzina din Cugir producea şi armament şi muniţie, respectiv celebrul pistol mitralieră de origine rusească.

„Mitul avea pe undeva și un sâmbure de adevăr. La fel ca în orice fabrică comunistă, se fura. Erau sustrase rând pe rând diverse componente mai ales de la mașini de cusut și spălat. Cei care riscau și nu erau prinși reușeau unori să își facă acasă o astfel de mașină, cu piesele furate din fabrică”, spune un fost angajat al societății din Cugir.

Mulți au încercat să scoată din uzină chiar și componente de arme, lucru foarte dificil de realizat având în vedere paza draconică care exista. Cei care au fost prinși au ajuns la închisoare. Nu există informații certe cu privire la fabricarea de arme cu componente furate din uzina mecanică. Cel mai probabil, cei care au reușit să iasă cu astfel de obiecte le-au vândut.

75 de ani de istorie pentru mașina de cusut

Prima mașină de cusut a fost fabricată la Cugir în urmă cu peste 75 de ani. Era denumită Casnica, iar un exemplar ar fi ajuns chiar şi la liderul sovietic Stalin. Producţia de maşini de cusut a început concret în anul 1946. Au fost produse mai întâi maşini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au fost folosite pe linia de producţie de către Fabrica de Confecţii Bucureşti (APACA) şi de alte unităţi din ţară.

Mașina de cusut Casnica a fost produsă în serie până în anul 1955, când va fi înlocuită pe piaţă de Casnica Super. Carcasa maşinii de cusut era confecţionată din „fontă de compoziţie chimică deosebită, cu o cristalizare fină şi o reparaţie omogenă de grafit”, după cum se preciza în presa vremii. Piesele erau confecţionate din oţel tratat termic.

Era un obiect foarte robust ceea ce asigura o utilizare de cel puțin 10 ani. 8.000 de verificări erau necesare la capitolul controlului calităţii pieselor, până ca maşina de cusut, produsul final, să ajungă pe piaţă şi apoi în casele oamenilor. De asemenea, era supusă unui rodaj de timp 2 ore, iar apoi la proba de cusut. Maşina era de două tipuri: acţionată prin apăsarea unei pedale şi cu motor electric.

Ulterior, a fost celebra „Ileana”, care a făcut istorie în domeniu, urmată de „Sanda”, „Iris” şi „Veronica”. După anul 1990, comenzile către fabrica din Cugir au început să scadă treptat ca urmare a importurilor.