Cornel Nistorescu:BLOCAREA LUI GEORGESCU. Din rău în mai rău

Toată lumea are cîte o explicație la respingerea candidaturii lui Călin Georgescu. Exasperant de diverse și de contradictorii. De la hăhăelile politice ale lui Gigi Becali, la comunicatul BEC, toate sunt penibile și au hazul, tristețea, amatorismul și ridicolul unei perioade mai decăzute decît precedentele.

Nu-i om care să semene cu celălalt în înțelegerea situației. Drept pentru care, rămînem cu această justificare alambicată a BEC-ului, organ care cercetează și aprobă sau nu gîndirea candidaților.

„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă”. (decizia BEC)

Ce să mai zici și să mai crezi cînd Traian Băsescu, subiect de suspendare și nenorociri, el însuși o mega-poamă românească și părinte al catastrofei în comportamentul public, zice:

-„Călin Georgescu este un șarlatan…. El s-a format în instituțiile statului român”.

Care stat român a decis prin CCR anulare alegerilor din decembrie 2024 pentru că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia” (Decizia CCR)

N-a fost vorba de nici o iesire din Uniunea Europeană, nici din NATO, nici de extremism, nici de orientarea pro-rusă a României sau a lui Călin Georgescu, nici de formulările contradictorii sau poetice ale lui Călin Georgescu. Era invocată doar un fel de implicare a unui actor statal „depistat” de serviciile secrete.

Luate prin surprindere, ele au construit fără probe o supoziție privind implicarea „actorului” în alegerile din țara noastră.

Diversiunea a rezistat. A supraviețuit ca fiind realitate propriu-zisă și a fost ultra-pompată de televiziuni. Povestea este susținută acum și de Emmanuel Macron și de Comisia Europeană și a produs efecte definitive.

Totul s-a amplificat în baza unor note informative care nu au dovedit nimic.

Confuzia a rămas totală și reprezintă imaginea scenei politice din România la zi. A partidelor politice, a justiției, a presei și a electoratului divizat mai tare ca niciodată.

Ce va urma? Ce fel de alegeri și cu ce fel de rezultat? Cum va fi privită România de vecini și de partenerii mai importanți? Și cît de credibil va fi învingătorul, în contextul în care cel mai popular candidat a fost scos de pe listă în baza unor argumente trase de păr și a unor informații neprobate?

Mai putem vorbi de alegeri democratice, cînd electoratul a fost pus în fața unor candidați selectați de sistem?

Și unde va duce această sciziune a unei populații cu încrederea la pămînt?