Știai acest secret din centrul Iașului? Iată ce poate să conțină statuia lui Gheorghe Asachi în interiorul său

Un secret din centrul Iașului atrage atenția istoricilor și a iubitorilor de cultură: statuia de marmură a lui Gheorghe Asachi ascunde în soclul său osemintele cărturarului și ale soției sale, pianista și compozitoarea Elena AsachiGhid turistic Iași

În inima Iașului, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, trecătorii zăresc, zilnic, statuia impunătoare a lui Gheorghe Asachi. Puțini știu însă că acest monument nu este doar un simbol al recunoștinței pentru marele cărturar umanist, ci și locul unde se odihnesc osemintele sale și ale soției sale, pianista și compozitoarea Elena Asachi. Sub marmura albă de Carrara se ascunde o poveste plină de semnificații, care leagă memoria culturală a Iașului de un loc aparent obișnuit.Ghid turistic Iași

 

Un secret din centrul Iașului, cu o istorie zbuciumată
Ridicată la inițiativa Consiliului Comunal al Iașului, statuia a fost realizată de sculptorul Ion Georgescu și dezvelită în anul 1890. Monumentul a rămas până astăzi unul dintre reperele importante ale Iașului, fiind înscris pe Lista monumentelor istorice în anul 2004.Ghid turistic Iași

Drumul statuii prin Iași este, la rândul său, o istorie aparte. Inițial amplasată lângă Biserica „Trei Ierarhi”, aproape de locul unde Gheorghe Asachi deschisese primele cursuri în limba română, statuia a fost mutată, în 1897, în fața Teatrului Național, ca omagiu pentru rolul său în inițierea primului spectacol în limba română în 1816.Ghid turistic Iași 

Nici acolo nu a rămas mult timp. În 1905, autoritățile au hotărât o nouă mutare, de data aceasta în fața Școlii „Trei Ierarhi”, astăzi Școala primară „Gheorghe Asachi”. Această relocare a fost una cu totul specială: în cripta de la baza soclului au fost depuse rămășițele pământești ale lui Gheorghe Asachi, aduse de la Biserica „Sfinții 40 de Mucenici”, alături de cele ale soției sale, Elena, transferate de la Cimitirul „Eternitatea”.

Astfel, monumentul a devenit nu doar un simbol, ci și un mausoleu discret, păstrând vie memoria unuia dintre cei mai importanți cărturari ai Moldovei și a partenerei sale de viață și creație.

 .

La momentul inaugurării au existat critici care contestau valoarea artistică a monumentului
Sculptura în stil neoclasic îl înfățișează pe Gheorghe Asachi la o vârstă înaintată, șezând într-un jilț, cu o pană în mână și documente vechi pe genunchi. Drapat într-o hlamidă, este reprezentat ca un înțelept, contemplativ și demn. Soclul poartă inscripția: „Primului învățetor, Gheorghe Asaki, școalele românești recunoscătoare”. Pe laturile soclului se află două altoreliefuri din bronz, care completează imaginea cărturarului: în stânga, Gheorghe Asachi premiază elevii merituoși de la Gimnaziul „Vasile Lupu”, iar în dreapta apare ca arhitect, prezentând domnitorului Mihail Sturdza planurile Academiei Mihăilene, o instituție de referință pentru cultura și educația din Moldova secolului al XIX-lea.

Dacă la momentul inaugurării au existat critici care contestau valoarea artistică a monumentului, astăzi, statuia și povestea ei rămân un reper cultural și istoric, amintind de contribuțiile esențiale ale lui Gheorghe Asachi: fondarea învățământului în limba română în Moldova, apariția primelor publicații românești și susținerea teatrului în limba națională.

Astăzi, monumentul nu este doar un reper arhitectural și cultural, ci și un mormânt discret, care păstrează memoria unui cuplu ce a marcat cultura românească. Sub marmura albă de Carrara se află un adevărat secret din centrul Iașului, care leagă trecutul de prezent și continuă să inspire generații întregi.