Chiriașii speciali ai Justiției. Zeci de magistrați, unii pensionari, plătesc chirie între 60 și 197 de lei în centrul Capitalei

Dimensiune font:

| 20-07-2025 21:34

Unii au părăsit sistemul de mai bine de zece ani, au primit locuințele cu chirii modice și le-au păstrat în aceleași condiții preferențiale. Aceasta deși aveau deja proprietăți în județul Ilfov, conform declarațiilor de avere.

În timp ce încasează echivalentul a două pachete de țigări pentru chiria unei garsoniere, Ministerul Justiției plătește – din bani publici – între 400 și 600 de euro angajaților care își închiriază locuințe de pe piața liberă.

În calitate de proprietar, Ministerul Justiției câștigă între 60 și 200 de lei pe lună pentru fiecare din locuințele pe care le-a închiriat foștilor sau actualilor angajați.

În prezent, instituția spune că are 81 de chiriași. 36 dintre aceștia sunt pensionari.

Sumele încasate cu titlu de „chirii locuință de serviciu” reprezintă sursa veniturilor proprii din care finanțează, pe de o parte, cumpărarea de noi locuințe, pe de altă parte, întreținerea acestora.

Ca top al chiriilor plătite, 15 persoane plătesc 197 de lei – suma maximă; 13 – 194 de lei, iar 12 suma minimă – 60 de lei.

Conform unui raport din 2012, Ministerul Justiției avea 89 de locuințe de serviciu. 20 erau proprietatea directă a instituției, în timp ce 69 erau ale statului, construite din venituri bugetare prin asociere cu Primăria Municipiului București.

Conform HG 310/2007, pentru suprafața locuibilă se plătesc 0,84 lei/mp, pentru baie, bucătărie, culoar – 0,34 lei/mp, pentru terase sau balcoane – 0,19 lei/mp. Garajele sunt ceva mai scumpe – 1,27 lei/mp. Același preț este plătit și pentru piscine.

Documentul semnat de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, prevedea și că valoarea chiriei trebuie actualizată anual, prin hotărâre de guvern, până la data de 31 ianuarie.

Au trecut aproape 19 ani de la acea prevedere și 22 de guverne – „pline” sau interimare. Niciun guvern nu a actualizat prețurile, deși chiriile au crescut substanțial în București, ca și cumpărarea, întreținerea și/sau achiziționarea unei locuințe (de serviciu de către o instituție, în cazul de față). Avocați, notari, șefi de instanțe. Cine sunt chiriașii sociali ai Ministerului Justiției

Ministerul de Justiție a refuzat să facă publică lista actuală a beneficiarilor de locuințe de serviciu. A invocat protecția dreptului la viață privată și GDPR.

Instituția a pus la dispoziția Europei Libere doar numărul beneficiarilor și valoarea chiriei: 81 de chiriași, dintre care 36 sunt pensionari.

Ministerul a refuzat să ne spună de când sunt valabile contractele și dacă instituția mai are și alte imobile.

Informațiile publice apărute (articole de presă, procese etc.) de la intrarea în vigoare a prevederilor privind locuințele de serviciu permit însă identificarea unei părți a beneficiarilor.

Surse din sistemul judiciar au confirmat unele nume pentru Europa Liberă.

În 2022, 12 beneficiari de case din fondul de locuințe de serviciu dădeau în judecată Primăria Capitalei și ministerul pentru că nu aveau căldură în apartamente și cereau instalarea, pe banii statului, de centrale de apartament.

În cererea de chemare în judecată se arata că, începând din octombrie 2021, din cauza unei temperaturi medii pe timp de iarnă de 18 grade Celsius, nu au „un standard de viață minimal”.

Cei care solicitau instanței obligarea ministerului erau: Valentin Bădiță, Mihail Dafina, Monica Constantinescu, Lucian Prujoiu, Andrei Doina, Cristina Cucu, Elena Makkai, Mariana Alexandrescu, Diana Mihaela Gheorghe, Niculae Bragadireanu și Ingrid Luciana Mocanu.

Chirii de 600 de euro/lună decontate de Ministerul de Justiție

Ministerul de Justiție nu doar închiriază, ci și plătește chiria unor locuințe de pe piața liberă în care stau angajații săi. Doar că, de această dată, prețurile sunt diferite – Ministerul de Justiție este mai darnic.

Conform ordinului 545/2012, care stabilește sumele maxime pe care le poate deconta statul pentru chiria unul magistrat pentru București, ministerul poate plăti 600 de euro pentru un magistrat și până 400 de euro pentru un polițist care lucrează în structuri judiciare.

Actul normativ a fost semnat de Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției, Alina Ghica – președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Laura Codruța Kövesi ca șefă a Parchetului General, Daniel Morar din partea Direcției Naționale Anticorupție și Livia Stanciu – șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ministerul Justiției spune pentru Europa Liberă că a decontat, în 2024, 1,7 milioane de lei (aprox. 340.000 de euro) pentru chiriile magistraților. Numărul celor care au beneficiat a variat, de la lună la lună, între 47 și 64.

Acestei sume i se adăugă un decont de aproape 470 de mii de lei (aprox. 100.000 de euro) pentru chiriile sau ratele ofițerilor de penitenciare din Ministerul de Justiție.

Ministerul a mai plătit și cazarea din străinătate a magistraților de legătură, adică a celor care se aflau acolo în interes profesional. În total, în 2024 – 648 de mii de lei (aprox. 130.000 de euro). Numărul beneficiarilor a variat de la doi la patru.

Cea mai mare sumă plătită în străinătate a fost în noiembrie 2024: 93.556 de lei (aprox. 18.000 de euro). Asta înseamnă o medie de 23.389 de lei pentru fiecare persoană, adică 4.600 de euro pe lună.

Cea mai ieftină lună a fost iunie 2024 – când s-au plătit, în medie, per persoană, 14.528 de lei, adică 2.905 euro. Și în acea lună erau patru chiriași.

Și Parchetul General decontează chirii

Ministerul de Justiției nu e singura instituție care decontează chirii pentru magistrați.

Ministerul Public (Parchetul General) a decontat în luna mai 232.241 de lei, pentru 88 de persoane.

Cele mai recente date publice ale Parchetului General datează din 2023 și arată că instituția avea 507 angajați. Printre aceștia: 145 de procurori și 130 de grefieri.

Dacă ne raportăm la acele cifre, putem deduce că statul decontează chiria pentru cel puțin unul din patru angajați ai Parchetului General.

Anual, suma plătită doar pentru decontarea chiriei de către Ministerul Public se ridică la 2,7 milioane de lei (540.000 de euro).

O altă instituție judiciară, Direcția Națională Anticorupție (DNA), a refuzat să ne transmită sumele plătite. A precizat doar că numărul beneficiarilor din București este de 160: „22 de procurori, 78 de ofițeri de poliție judiciară, zece specialiști de înaltă calificare și 50 de angajați personal auxiliar de specialitate și conex.”