Economia dietelor nesănătoase. Costurile ascunse ale alimentației procesate și fast-food

 * alegerea unui stil de viață sănătos începe cu informarea * fiecare decizie la raft sau în fața meniului poate avea un impact pe termen lung * .La Iași,  un oraș în care tradițiile culinare bogate se împletesc cu influențele moderne, poate că una dintre cheile unui viitor mai sănătos este întoarcerea la alimentele simple, gătite acasă, cu ingrediente locale

Un hamburger suculent sau o porție de cartofi prăjiți, cumpărate în câteva minute și consumate pe fugă, par soluții rapide pentru mesele zilnice. Dar ce se ascunde dincolo de ambalajele colorate și sloganurile care promit „gust autentic” și „energie instantanee”? Un cost uriaș, atât pentru sănătate, cât și pentru economie, este greu de observat în momentul cumpărării, dar își face simțită prezența în timp, printr-o povară economică și socială semnificativă.

Fast-food-ul, ieftin pentru buzunar, scump pentru sănătate
La prima vedere, prețul mic al unui meniu de fast-food este tentant. Totuși, aceste produse sunt încărcate cu grăsimi nesănătoase, zaharuri și aditivi. Consumul lor excesiv a contribuit la creșterea alarmantă a obezității, diabetului de tip 2, hipertensiunii și altor afecțiuni cronice. Potrivit unui studiu recent, tratamentele pentru bolile legate de alimentația nesănătoasă au generat în Europa costuri anuale de peste 200 de miliarde de euro, sumă care acoperă atât cheltuielile medicale directe, cât și pierderile de productivitate.

În România, unde consumul de fast-food și alimente procesate a crescut cu peste 30% în ultimii 10 ani, sistemul medical se confruntă cu o presiune tot mai mare. Aproape 20% dintre adulți suferă de obezitate, iar incidența diabetului zaharat a crescut de la 4% la peste 12% în doar două decenii.

Industria alimentară și paradoxul economic
Un alt aspect fascinant, dar înfricoșător, este că industria alimentară procesată generează venituri uriașe, susținute de campanii publicitare care adesea maschează adevăratele riscuri ale produselor promovate. În 2023, piața globală de fast-food a atins o valoare de peste 900 de miliarde de dolari, în timp ce investițiile în educația alimentară rămân marginale.

„Este un paradox: în timp ce companiile fac profituri uriașe, costurile reale sunt transferate asupra sistemelor de sănătate și, implicit, asupra contribuabililor”, explică dr. Elena Popescu, specialist în sănătate publică.

Costurile ascunse și impactul social
Mai mult, alimentația nesănătoasă perpetuează un cerc vicios al sărăciei. Persoanele cu venituri mai mici tind să opteze pentru alimente procesate, din cauza prețului accesibil. În timp, acestea devin mai vulnerabile la boli, ceea ce duce la incapacitatea de a munci și la dependența de sistemele de asistență socială.

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: familiile cu acces limitat la educație alimentară sunt mai predispuse să-și alimenteze copiii cu produse nesănătoase. Generațiile viitoare moștenesc astfel nu doar obiceiuri nocive, ci și povara economică a acestora.

Educația alimentară: o soluție cu efecte pe termen lung
Pentru a combate aceste probleme, este esențială promovarea educației alimentare încă din școli. Programele care încurajează consumul de alimente integrale și explică efectele negative ale zahărului și grăsimilor procesate sunt pași importanți spre schimbare.

„Nu putem schimba mentalități peste noapte, dar putem planta semințele educației”, afirmă dr Elena Popescu, fiind de părere că „investiția în educația alimentară este mai ieftină decât tratarea efectelor pe termen lung”.

Economia dietelor nesănătoase este o poveste despre alegeri. Fiecare produs cumpărat este un vot pentru un anumit tip de industrie și un anumit viitor. Deși convenabilitatea și prețul mic sunt atrăgătoare, adevăratul preț al alimentației procesate nu este vizibil imediat – el vine sub formă de boli, cheltuieli medicale și pierderi economice.

Dan DIMA

 

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că aproximativ 60% din adulții europeni și o treime din copii suferă de greutate în exces. Supraponderabilitatea (ce include obezitatea) este a patra cauză de deces după tensiunea arterială crescută, dieta proastă și consumul de tutun. În Europa, aproximativ 1,2 milioane de persoane mor anual din această cauză. Printre bolile cauzate de obezitate se numără 13 tipuri diferite de cancer, două forme de diabet, boli respiratorii cornice și boli cardiovasculare.