MARȘ PENTRU PĂDURILE IAȘULUI

MARȘ PENTRU PĂDURILE IAȘULUI

Stimate doamne și stimați domni,

Direcția Silvică Iași vă impărtășește și înțelege grija și îngrijorarea față de starea pădurilor județului Iași, fiind receptivă la opiniile oricărui cetățean care semnalează nereguli cu privire la activitatea de gospodărire și îngrijire a acestora, semnalări ce ajută la luarea tuturor măsurilor impuse de legislația care guvernează regimul silvic.
Vă asigură că, în calitate de principal administrator și prestator de servicii publice silvice al/pentru fondul forestier, indiferent de forma de proprietate, prin specialiștii săi, a asigurat o gospodărire durabilă a pădurii și o conservare optimă a biodiversității acesteia, respectând toate reglementările din domeniul regimului silvic.
În procesul de gospodărire durabilă și conservare a biodiversității pădurii s-a ținut cont de următoarele principii:
- asigurarea continuității;
- asigurarea integrității;
- asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare;
- majorarea suprafeței fondului forestier;
- primordialitatea funcțiilor eco-protective ale pădurii;
- creșterea rolului educativ, recreativ și social al acesteia;
- creșterea rolului pădurii ca factor determinant de mediu;
- adaptarea modului de gospodărire durabilă și conservare a biodiversității pădurii la planurile de management ale ariilor naturale protejate existente;
- creșterea rolului pădurii în dezvoltarea comunităților rurale.
Vă asigurăm că, din pădurile cărora le asigură administrarea sau serviciile silvice, prin ocoalele silvice din structura D.S. Iași, nu s-a recoltat, în nici un an, mai mult de 2,7 m3/an/ha, față de creșterea anuală de 5,7 m3/ha. Rezultă o acumulare de fond lemnos pe picior de 3,0 m3/an/ha. Acesta fiind și unul din motivele pentru care în pădurile aflate în portofoliul de administrare sau servicii silvice al D.S. Iași se regăsește fond lemnos pe picior de cea mai bună calitate și valoare economică din speciile stejar, gorun, tei, cireș, frasin, paltin, carpen, iar în Ocolul Silvic Dobrovăț se regăsesc, în regim de unicat, arbori de plută.
Precizăm, totodată că, în aceste păduri, se execută numai lucrări de îngrijire a regenerărilor, degajări, curățiri, rărituri, igienă și tăieri de regenerare, prin care se asigură capacitatea arboretului de a îndeplini funcțiile: eco protective; sociale, economice și de regenerare a pădurii, astfel încât să îndeplinească, în condiții optime, rolul educativ, recreativ, social, factor de mediu, economic și fără să se creeze conflicte sociale în rândul populației din zonă.
Să nu uităm că, prin acțiunea nesăbuită, în instanță, a Fundației Agent Green, sprijinită, susținută și încurajată de o fundație din județul Iași, s-a interzis, timp de doi ani, aplicarea prevederilor amenajamentelor silvice în pădurile administrate de ocoalele silvice Lunca Cetățui și Dobrovăț. Efectul acestei acțiuni nesăbuite a fost acela că, s-au creat mari prejudicii, atât tehnice, cu privire la stadiul de evoluție al arboretelor, prin afectarea compoziției, regenerării, dezvoltării, stării de sănătate, cât și sociale, prin faptul că, populația din unitățile administrativ teritoriale de pe raza de activitate a acestor două ocoale silvice, a fost obligată să se aprovizioneze cu lemne pentru încălzirea locuințelor și nevoi găspodărești de la distanțe de zeci de km.
Dacă s-ar fi respectat în totalitate această interdicție timp de doi ani ar fi însemnat să nu se asigure nici paza pădurii, situație care ar fi condus la un dezastru cu privire la continuitatea și integritatea pădurii.
De asemenea, trebuie să se cunoască faptul că, balanța fondului forestier al județului Iași a crescut după anul 1948 cu cca 18.000 de ha, prin promovarea programului de introducere în circuitul productiv a terenurilor degradate și inapte folosințelor agricole, prin împădurirea acestor terenuri.
La data de 01.01.1990 fondul forestier, proprietate publică a statului, din județul Iași, însuma 96.000 ha, iar după anul 1991, odată cu aplicarea prevederilor legilor fondului funciar și a retrocedării acestuia către foștii proprietari, a rămas în suprafață de 64.290 ha.
Municipiul Iași, al doilea oraș ca populație după București, este cel mai sărac în spații verzi, dar prin împădurirea (după anii 1950) trupurilor de pădure Cetățuia, Galata, Ciric, Țicău, Cărlig, Vlădiceni, Bucium, Păun, s-a constituit Centura Verde a Iașului în suprafață de cca 1.000 ha.
În ceea ce privește îngrijorarea că, în pădurile din „zona rezervației naturale de la Repedea și în pădurea de la Cetățuia” se vor creea premise ca, prin planurile urbanistice zonale, să se transforme fondul forestier în teren construibil, vă asigurăm că sunt simple speculații sau zvonuri, deoarece prin Legea nr. 46/2008, Codul silvic, se interzice introducerea pădurilor în intravilanul localităților, respectiv reducerea fondului forestier național, cu excepția cazurilor, clar, prevăzute de această lege, dar cu compensare în raport de 3/1 sau 5/1 cu terenuri care să fie împădurite și introduce în fondul forestier național.
În contextul celor mai sus precizate vă asigurăm de toată disponibilitatea de a vă pune la dispoziție orice informație legată de modul de gospodărire a pădurilor și de respecatare a regimului silvic, de a fi receptivi la orice sugestie pe care o faceți și care are legătură cu modul de gospodărire a pădurilor sau comportametul neadecvat al unor salariați, respectiv de a fi alături de dumneavoastră în orice acțiune credibilă care vizează pădurile județului Iași.

Cu stimă,

DIRECTOR
Gabriel DONCEAN