Povestea „satului fantomă” din România, fără locuitori și case, care e „vedetă” la accidente rutiere

Potrivit Primăriei Zărnești, în anul 1968, prin reforma administrativă, comunele Vadu Sorești și Fundeni au fost desființate și incluse în comuna Zărnești, care și-a mutat reședința la Fundeni.

Satul Ghizdița a fost inclus în satul Zărnești, Hârboca în Vadu Sorești, și Luncași în Fundeni, comuna luându-și componența actuală, plus satul Comisoaia. Cel din urmă a dispărut, în timp, pe locul său rămânând doar vii și terenuri agricole.

Cu toate că localitatea în documente este parte componentă a Unității Administrativ-Teritoriale Zărnești, nu este locuită de nicio persoană.

'La momentul acesta, satul Comisoaia practic nu mai există pentru că a fost mutat de regimul comunist. Oamenii de acolo au fost mutați în satele celelalte, iar acolo este teren arabil. Satul Comisoaia mai există prin prisma hârtiilor, dar el nu mai există ca sat, sau prin construcții, de mai bine de 50 de ani, înainte de Revoluție. 

Șoseaua trece prin mijlocul fostului sat. Am prins satul când eram copil, erau case acolo, erau oameni. Acum, dreapta, stânga drumului european sunt doar terenuri arabile. Zona face parte din comuna Zărnești', a declarat primarul comunei Zărnești, Sorin Matei, relatează Agerpres.

Conform Direcției Județene Buzău a Arhivelor Naționale, satul a trecut prin mai multe schimbări administrative de-a lungul timpului.

'Deși istoria satului Comisoaia (situat la jumătatea distanței dintre Buzău și Râmnicu Sărat) începe cu multe secole în urmă, existența sa a fost întreruptă în anii '80, când regimul comunist, în spiritul politicii de sistematizare, a hotărât desființarea acestuia și strămutarea locuitorilor în satele învecinate.

În lucrarea profesorului Basil Iorgulescu - 'Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău', tipărită în anul 1892, Comisoaia este menționată ca 'movilă în comuna Fundeni, pe moșia Fundeni'.

După anul 1950, conform împărțirilor administrative ale județului Buzău, cătunul Valea Comisoaiei a aparținut de comuna Racovițeni, ulterior a fost sat component al comunei Vadu Sorești, iar din anul 1968 Comisoaia este sat al comunei Zărnești', conform Direcției Județene Buzău a Arhivelor Naționale.

„Drumul domnesc”, „Drumul morții” la ora actuală

Comisoaia era străbătut din cele mai vechi timpuri de drumul ce înlesnea legăturile între așezările țării, fiind cunoscut în trecut ca 'drumul cel mare' sau 'Drumul domnesc'.

Pornea din cetatea de scaun a Bucureștilor, trecea pe lângă mai multe târguri și sate ale Bărăganului, apoi prin vama de la Milcov, pentru ca mai apoi să urce spre Țara Moldovei, până la scaunul domnesc de la Suceava.

Numele satului este dat de o întâmplare petrecută în secolul XVII, iar punctul Crucea Comisoaiei este cunoscut și astăzi de către public datorită numărului mare de accidente de circulație care s-au petrecut în zonă sau înzăpezirile care au blocat de-a lungul iernilor drumul spre Moldova.

'Un crâmpei de astfel de drum domnesc trecea pe la marginea comunei Zârnești, la jumătatea distanței dintre Buzău și Râmnic, către sfârșitul celui deal XVII-lea veac.

Era cam pe la jumătatea vremii de domnie a voievodului Constantin Brâncoveanu, când un neguțător armean, aciuiat prin părțile noastre, capătă zapis domnesc să zidească și să țină han la popasul de poștă dintre Valea Boului și Valea Adâncă. (...) 

Acolo unde își temeluise armeanul hanul său, la acel popas de poștă se afla și un pâlc de oșteni lefegii domnești, sub oblăduirea unui comișel ce avea datoria de a păstra buna rânduială în împrejurimi și de a asigura paza neguțătorilor și a călătorilor ce poposeau aici. (...)

Peste o sută de năvălitori turci, ajunse într-o noapte până la hanul armeanului. Între ceata comișelului, chemat în ajutor, și turci a avut loc o confruntare extrem de dură, încheiată cu uciderea comișelului, a hangiului și argaților.

În târgul Buzăului, unde se afla cu copii, auzind vestea tragică, comisoaia, soția comisului, după ce-l plânge îndelung, conform datinii îi face pogribania și celelalte datorii creștinești. Ca să fie în veșnică amintire, comisoaia a ridicat o cruce mare din piatră cioplită pe locul unde și-a găsit sfârșitul credinciosul comis.

Cu trecerea timpului, în vecinătatea acestei cruci, ca lângă un sprijin de nădejde, câteva familii de gospodari și-au zidit case, formând o mică localitate care a fost înscrisă pe harta țării cu numele Comisoaia', se arată în Monografia comunei Zărnești (2002).

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău informează, în urma ultimului raport întocmit în anul 2022, înainte de deschiderea Autostrăzii A7, că zona Comisoaia era tranzitată zilnic de zeci de mii de autovehicule, situație întâlnită și astăzi.

'La nivelul anului 2022, pe tronsoul DN2 (E85), Buzău -Râmnicu Sărat, media zilnică de autovehicule în tranzit a fost de 19.340', au transmis, pentru Agerpres, reprezentanții DRDP Buzău.

La 'Crucea Comisoaiei' au avut în ultimii ani loc zeci de accidente de circulație soldate cu pagube materiale, persoane rănite sau decedate.

Doar în primul trimestru al acestui an, de-a lungul unui kilometru de drum au fost înregistrate șase evenimente rutiere.

'În perioada 1 ianuarie 2022 - 1 aprilie 2025, pe DN 2 E85, între bornele kilometrice 131 și 132, în județul Buzău, au fost înregistrate 6 accidente rutiere, soldate cu 3 persoane rănite grav și 7 persoane rănite ușor. În ceea ce privește tranzitul rutier pe acest sector de drum, s-a constatat o diminuare a valorilor de trafic odată cu deschiderea tronsonului de autostradă A7', a informat IPJ Buzău.