Trendul „Fart Walking”: Cum te ajută o plimbare după masă să-ți îmbunătățești digestia

Sursa foto: Pexels.com 

În lumea rețelelor de socializare apare mereu câte o modă nouă ciudată. Cel mai recent exemplu este „fart walking”, un termen amuzant care a devenit viral. Dar ce înseamnă, de fapt, acest concept? Pe scurt, fart walking se referă la o scurtă plimbare pe jos imediat după ce ai mâncat, cu scopul de a ajuta digestia și de a scăpa de eventualele gaze acumulate în tractul digestiv. Numele vine din englezescul fart (adică flatulență) și sugerează într-un mod glumeț exact beneficiul urmărit: să te ajute să elimini mai ușor balonarea și gazele după masă.

 

Deși denumirea provoacă inevitabil zâmbete, ideea din spatele trendului nu este deloc o glumă. Practic, fart walking este versiunea modernă și pusă pe șotii a vechii recomandări de a face „o plimbare după masă”. Încă din popor se spune „după masă plimbă ursul”, tocmai pentru că o plimbare ușoară după ce mănânci te poate face să te simți mai bine. Așadar, acest trend nou nu e chiar atât de nou pe cât pare – doar că acum a primit un nume inedit și a căpătat popularitate în mediul online. Important este că, spre deosebire de alte trucuri virale mai puțin fericite, mersul după masă chiar are beneficii reale pentru sănătatea ta digestivă și nu numai, după cum vei vedea în continuare.

 

Cuprins:

Cum ajută plimbarea după masă digestia?

Legătura dintre „fart walk” și glicemie

Sprijin pentru ficat și sistemul digestiv

Concluzii: un obicei simplu, beneficii multiple 

Cum ajută plimbarea după masă digestia? 

Probabil ai experimentat și tu senzația de balonare sau disconfort abdominal după o masă copioasă. Aici intervine fart walking-ul – acea plimbare de 5-10 minute pe care o faci la scurt timp după ce ai mâncat. Specialiștii în sănătate digestivă explică faptul că mersul pe jos stimulează peristaltismul, adică contracțiile ritmice ale mușchilor tubului digestiv. Aceste contracții ajută la propulsarea conținutului gastric și intestinal înainte, accelerând astfel digestia. Cu alte cuvinte, o plimbare ușoară „pune lucrurile în mișcare” în stomac și intestine.

 

Consecința? Gazele și alimentele sunt împinse mai repede prin tractul digestiv, ceea ce te poate scăpa de senzația neplăcută de prea plin și de abdomen umflat. Multe persoane constată că după câteva minute de mers apar eructații (râgâituri) sau chiar flatulență – semn că plimbarea și-a făcut efectul, ajutând la eliminarea aerului înghițit și a gazelor formate în timpul digestiei. 

 

Pe lângă reducerea balonării, mersul după masă ajută și tranzitul intestinal per ansamblu. Studiile au arătat că activitatea fizică ușoară poate preveni sau ameliora constipația, deoarece stimulează mișcarea conținutului de-a lungul intestinelor. Astfel, dacă îți faci un obicei din a te plimba zilnic după cină (sau orice masă consistentă), îți „antrenezi” digestia să fie mai eficientă. Acest lucru poate fi de folos în special celor care suferă de sindrom de colon iritabil (IBS) sau alte tulburări digestive funcționale: multe persoane cu astfel de probleme raportează mai puține crampe și mai puțină distensie abdominală atunci când includ exerciții fizice ușoare în rutină. Fiecare organism e diferit, însă nu e deloc surprinzător că mișcarea ajută digestia, din moment ce corpul nostru este „proiectat” să fie activ, nu sedentar, după ce luăm masa.

 

Un alt aspect interesant este efectul plimbării asupra senzației de arsură la stomac (reflux acid). Prin faptul că ajută stomacul să se golească mai repede, mersul reduce timpul în care acidul gastric stagnează și poate urca în esofag, așa că mulți oameni constată o ameliorare a arsurilor după masă. 

Legătura dintre „fart walk” și glicemie 

Când mănânci, nivelul zahărului din sânge (glicemia) crește pe măsură ce carbohidrații sunt digerați și absorbiți. Organismul răspunde producând insulină pentru a duce glucoza în celule. Dacă însă faci mișcare la scurt timp după ce ai mâncat, mușchii tăi vor prelua o parte din glucoza apărută în sânge, folosind-o ca energie. Altfel spus, vârful de glicemie de după masă este atenuat semnificativ.

 

Cercetările recente confirmă că o plimbare ușoară făcută imediat după masă ajută la prevenirea „spike”-urilor de zahăr din sânge. De fapt, oamenii de știință au comparat efectul mersului făcut în diferite momente și au observat că mersul cât mai repede după ce ai mâncat este cel mai eficient în a menține glicemia mai stabilă. Dacă aștepți una-două ore, efectul benefic asupra glicemiei scade. Așa că nu amâna prea mult momentul plimbării: ideal ar fi să te ridici de la masă și în următoarele 15 minute să pornești la pas.

 

Care sunt implicațiile acestor descoperiri? În primul rând, menținerea glicemiei sub control ajută la evitarea puseelor mari de insulină și a stărilor de oboseală bruscă de după masă (cine nu a simțit „moleșeala” de după prânzul copios, când ți se face subit somn?). Pe termen lung, evitarea fluctuațiilor ample ale glicemiei poate contribui la reducerea riscului de diabet de tip 2. Mai concret, prin simplul obicei de a face o mică plimbare după fiecare masă, îți antrenezi corpul să proceseze mai eficient glucoza, ceea ce menține pancreasul și ficatul mai puțin suprasolicitate cu gestionarea excesului de zahăr.

 

Nu în ultimul rând, mersul pe jos arde calorii, chiar dacă într-un ritm lent. O plimbare de 10-15 minute poate consuma câteva zeci de calorii – nu mult, dar în timp se adună. Acest mic consum energetic, combinat cu efectul asupra glicemiei și insulinei, înseamnă că fart walking-ul te poate ajuta și la menținerea unei greutăți sănătoase. Nu îl privi ca pe un antrenament de slăbit (căci nu asta este scopul aici), însă ca parte a unui stil de viață activ, mersul după masă sprijină eforturile de a nu acumula kilograme în plus. 

Sprijin pentru ficat și sistemul digestiv 

Atunci când vorbim despre digestie și despre obiceiuri după masă, nu putem uita de „eroul din umbră” al sistemului digestiv: ficatul. Ficatul este adesea numit „uzina organismului” deoarece are peste 500 de funcții, de la metabolizarea nutrienților, filtrarea toxinelor, secreția bilei pentru digestie, până la stocarea vitaminelor și multe altele. După fiecare masă, ficatul tău intră în acțiune: prelucrează substanțele nutritive absorbite, neutralizează eventualii compuși nocivi și produce bilă pentru a emulsiona grăsimile din alimentație.

 

O plimbare după masă, prin efectele discutate (stimularea digestiei și folosirea imediată a unei părți din nutrienți), ajută indirect și ficatul, deoarece împiedică supraîncărcarea acestuia. De pildă, când glicemia este ținută sub control de mușchii activi, ficatul va transforma mai puțină glucoză în grăsimi de rezervă. Iar prin stimularea tranzitului intestinal, plimbarea contribuie la eliminarea mai rapidă a reziduurilor, reducând timpul în care ficatul trebuie să proceseze toxine provenite din alimente fermentate în intestin.

 

Desigur, sănătatea ficatului depinde în primul rând de alimentația și stilul tău de viață. Dacă ai mese foarte bogate în grăsimi nesănătoase sau consumi frecvent alcool, ficatul va fi suprasolicitat oricât ai merge pe jos. Așadar, echilibrul nutrițional rămâne esențial: moderație în porții, limitarea prăjelilor și a alcoolului, hidratare optimă. În plus, există și soluții de sprijin suplimentar pentru ficat, mai ales în perioadele în care îl punem la grea încercare (de exemplu după mesele îmbelșugate de sărbători, cure de medicamente, sau perioade de dietă bogată în proteine pentru sportivi). În astfel de situații, poți apela la hepatoprotectoare de la Nutriland – adică suplimente alimentare special destinate protecției ficatului.

 

Acesta conțin ingrediente cu beneficii dovedite pentru sănătatea ficatului. Printre cele mai cunoscute se numără silimarina (extractul din semințe de armurariu), turmericul (curcuma) și N-acetilcisteina (NAC). Silimarina este renumită pentru proprietățile sale antioxidante și de regenerare a celulelor hepatice acre ajută la protejarea ficatului de stresul oxidativ și la stimularea refacerii atunci când a fost afectat de toxine sau inflamații. Turmericul, datorită curcuminei, are efect antiinflamator și susține producția de bilă, contribuind la o digestie mai eficientă a grăsimilor. NAC, un aminoacid derivat, ajută la detoxifiere prin creșterea nivelului de glutation (un antioxidant major produs de ficat) și poate îmbunătăți funcția hepatică mai ales în cazuri de supraîncărcare cu toxine. 

 

Important de menționat: suplimentele hepatice nu fac minuni de unele singure. Ele trebuie văzute ca un ajutor în plus, nu ca o scuză pentru excese. Dacă le folosești inteligent, ca parte a unui stil de viață sănătos (dietă echilibrată, mișcare regulată – inclusiv plimbările după masă despre care vorbim), hepatoprotectoarele îți pot oferi un plus de siguranță că îți menții ficatul într-o stare optimă. 

Concluzii: un obicei simplu, beneficii multiple 

La prima auzire, fart walking pare doar o glumă puerilă de pe internet. În realitate însă, această plimbare de după masă s-ar putea să fie unul dintre cele mai simple și eficiente obiceiuri pe care le poți adopta pentru sănătatea ta digestivă și metabolică. Din perspectivă nutrițională și medicală, trendul fart walking ne reamintește un principiu de bun-simț: moderarea și mișcarea sunt cheia unei digestii bune. Sigur, dacă mănânci conștient (mesteci încet, nu exagerezi cu porțiile, eviți alimentele ultraprocesate care balonează) deja îți ajuți foarte mult corpul. 

 

Încearcă-l și tu: data viitoare când servești prânzul sau cina, rezervă-ți 10 minute după masă pentru o plimbare calmă în jurul blocului sau chiar prin birou dacă nu poți ieși. S-ar putea ca în loc de binecunoscuta toropeală de după masă să te trezești energizat, cu digestia ușoară și gata să continui activitățile zilei. Iar seara, în loc să te pui direct pe canapea după cină, ieși la aer – ficatul, inima și sistemul tău digestiv îți vor mulțumi în cor!

 

Referințe:

1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36715875/

2. Johannesson, Elisabet, Magnus Simrén, Hans Strid, Antal Bajor, and Riadh Sadik. “Physical activity improves symptoms in irritable bowel syndrome: a randomized controlled trial.” American Journal of Gastroenterology 106, no. 5 (2011): 915-922.

3. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7140758/