Guvernul a luat decizia: România va începe să renunțe la sobele pe lemne. Se alocă o sumă uriașă din Europa

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat operaționalizarea investițiilor pentru tranziția energetică, fiind vorba despre o investiție de 3 miliarde de euro din fonduri europene. Totul face pare din programul prin care România trebuie să renunțe la utilizarea combustibililor fosili (inclusiv sobele pe lemne) și tranziția către energia verde.

”Operaționalizăm azi și cea mai mare investiție pentru tranziția energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanțată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro și nucleare, hidrogen. Foarte important este că finanțăm și tehnologia pentru stocarea energiei. Finalizarea acestor investiții va conduce la un preț mai mic pe termen mediu și lung și o producție mai mare de energie verde.”, a anunțat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

Bani de la UE pentru a renunța la sobele pe lemne

Într-un impuls semnificativ pentru eforturile sale de combatere a sărăciei energetice, România este pregătită să primească o alocare substanțială de 6 miliarde de euro din Fondul Social Climatic (SCF) al Uniunii Europene. Această sumă substanțială constituie 9,25% din totalul de 65 de miliarde de euro alocate pentru perioada 2026-2032. Totul face parte din programul UE ”Fit-for-55”, prin intermediul căruia se încearcă renunțarea la combustibilii fosili și trecerea pe energie electrică. Principalul obiectiv impus României este renunțarea la sobele pe lemne sau cărbune.

Obiectivul principal al acestei injecții financiare este de a proteja gospodăriile de efectele negative ale viitorului Sistem de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS 2) al Uniunii Europene, un mecanism de taxare pe carbon programat să fie implementat în 2027. Această inițiativă, menită să reglementeze utilizarea combustibililor fosili în încălzire și transport, este o componentă esențială a pachetului UE privind schimbările climatice Fit-for-55.

Potrivit unui raport cuprinzător intitulat „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea CEE pe baza exemplului României și Poloniei”, elaborat de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), în colaborare cu organizațiile neguvernamentale WiseEuropa din Polonia și Adelphi din Germania, regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) merită o atenție specială în contextul ETS 2 și SFC.

Raportul subliniază disparitățile economice din regiunea ECE, unde veniturile disponibile sunt în urma mediei UE. Mai mult, infrastructura de locuințe, compusă predominant din clădiri vechi și ineficiente de tip panou moștenite din era comunistă, exacerbează ineficiența energetică.

Țările ECE, inclusiv România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Republica Cehă, se confruntă cu o provocare comună a ratelor ridicate ale sărăciei energetice. Tiparele ineficiente de consum de energie cuplate cu aparatele învechite agravează și mai mult această problemă.

România utilizează cărbune, gaz și lemn

În special, țări precum Polonia și Republica Cehă se bazează în mare măsură pe cărbune și gaz pentru încălzire, în timp ce Ungaria depinde în mod predominant de gaz și peleți de lemn. România și Bulgaria utilizează un amestec de lemn, gaz și cărbune, cu disparități vizibile între zonele urbane și rurale.

Severitatea sărăciei energetice este evidentă în statisticile furnizate de raport, Bulgaria și România raportând rate de sărăcie energetică de 23,7% și, respectiv, 15,2%. În schimb, țările din Europa de Nord și de Vest, cum ar fi Suedia și Belgia, prezintă procente semnificativ mai mici, ceea ce indică diviziunea puternică între regiuni.