Prima răzbunare a României pentru veto-ul Austriei: Bucureștiul blochează intenția Vienei de a prelua președinția OSCE, o instituție-cheie pentru securitatea în Europa

 Președintele PSD Marcel Ciolacu afirmă că România i-ar putea aplica Austriei același vot negativ pe care l-a primit pentru aderarea la Schengen, atunci când Austria o să își dorească să obțină președinția OSCE.

În opinia liderului PSD, atunci când vine vorba de boicotarea firmelor şi produselor austriece, românii ar trebui să facă o distincţie între cetăţenii austrieci şi liderii politici din Austria.

”Haideţi să facem o distincţie. În aceste companii austriece pe teritoriul României, vreau să vă reamintesc că sunt lucrători români. Eu când am vorbit despre sancţiuni către Austria, nu către austrieci, dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aştepta, de exemplu când Austria o să solicite şefia OSCE, să nu se aştepte ca România să nu folosească acelaşi drept de veto. Până se ajunge la această paralelă, există totuşi demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri”, a spus Marcel Ciolacu la finalul şedinţei de luni a Consiliului Politic Naţional al PSD.

Potrivit informațiilor, Austria tatonează deja terenul pentru a strânge susținerea necesară ca reprezentantul său pe lângă OSCE să devină în 2023 secretar general al organizației.

Desemnarea noului candidat va avea loc în decembrie 2023, când expiră mandatul de trei ani deținut acum de Helga Maria Schmid (Germania), desemnată în decembrie 2020 în această funcție.

În 2020, România l-a susținut pentru funcția de secretar general OSCE pe Cristian Diaconescu, fost ministru al Justiției, al Afacerilor Externe și șeful Administrației Prezidențiale în al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu, dar negocierile dintre statele membre au dus la numirea contracandidatei sale din Germania. La acel moment, informații din lumea diplomatică arătau că Diaconescu a fost împins în cursă pentru ca, în urma negocierilor, România să blocheze de fapt numirea unui candidat maghiar în funcția de Înalt Comisar pentru Minorități Naționale. În cele din urmă, candidatul Ungariei a ratat funcția vizată.

Spre deosebire de alte organizații internaționale, desemnarea secretarului general al OSCE și al celorlați ocupanți ai posturilor de conducere se face prin negociere între statele membre și e nevoie de consens. De obicei, audierea candidaților are loc la Viena, iar țara care deține președinția rotativă joacă rolul mijlocitorului.

OSCE este o organizație ce reunește 57 de state și gestionează situațiile de securitate. Reprezentanții săi joacă un rol-cheie în conflicte precum cele înghețate din Transnistria ori zona Caucazului.