Diferența dintre înghețată și sorbet

Sorbetul este desertul perfect pentru vară: e extrem de aromat, răcoritor și are zero grăsimi! Este o alternativă ideală pentru înghețată, mai ales pentru cei care își doresc o alimentație mai sănătoasă, dar și pentru vegani.

Ambele sunt deserturi reci, extrem de răcoritoare, care se aseamănă foarte mult ca textură şi gust. Totuși, îngheţata e mai cremoasă, iar sorbetul puţin mai aerat şi mai aromat, savoarea fructelor fiind mai intensă şi mai naturală.

Practic, sorbetul este un desert îngheţat preparat din fructe, zahăr şi apă. Fructele se zdrobesc cu mixerul sau în blender până se obţine un piure, se amestecă cu siropul preparat din zahăr şi apă şi se pune la îngheţat.

Din punctul de vedere al ingredientelor, diferenţa dintre sorbet şi îngheţată constă în conţinutul de grăsime. Îngheţata se face cu lapte, ouă, frişcă sau smântână, prin urmare conţine un anumit procent de grăsime, pe când sorbetul nu are grăsimi deloc. În plus, pentru că nu se folosesc ouă sau lactate, poate fi consumat fără grijă și de către vegani.

Sorbetul perfect este cremos şi fin, nu apos, şi fără ace de gheaţă prin el. Culoarea lui este intensă, vie, iar gustul natural, de fructe adevărate, nu „înecate” în zahăr sau alcool.

Deşi este la fel de uşor de preparat ca îngheţata, trebuie să îi acorzi totuşi mai multă atenţie – neavând ingrediente grase, e mai greu să obţii o textură cremoasă.

Dacă vrei să prepari un sorbet delicios vara aceasta, ține cont de sfaturile eCuisine pentru a te bucura de un rezultat excepțional.

Prima şi cea mai importantă regulă este să foloseşti fructe proaspete. Cele mai bune pe care le găseşti: cele mai zemoase piersici, cel mai parfumat pepene, cele mai dulci căpşuni etc. Pentru că sunt ingredientul de bază, fructele trebuie să fie de calitate, astfel încât nimic să nu le altereze gustul natural.

Tipul de fruct contează, de asemenea. Practic, poţi face sorbet din orice, dar cele mai bune sunt fructele care conţin pectină (fructe de pădure, prune, cireşe, piersici, struguri) sau fibre (banane, pere, mango), deoarece aceste substanţe acţionează ca agenţi de îngroşare şi pot da sorbetului o textură cremoasă, similară îngheţatei.

Cantitatea de zahăr din reţetă trebuie respectată întocmai! Zahărul este foarte important în prepararea sorbetului: dacă e prea puţin, desertul va fi atât de îngheţat încât nu va putea fi porţionat; dacă e prea mult, sorbetul nu va îngheţa deloc. În general, regula de aur este: 4 căni de piure de fructe la 1 cană de zahăr.

Poţi încerca şi testul cu oul pentru a verifica dacă ai pus destul zahăr: scufundă un ou de mărime medie în sorbet – dacă oul se lasă la fund, mai trebuie să adaugi zahăr; dacă oul se ridică de tot la suprafaţă, mai e nevoie de apă; dacă oul pluteşte si se menţine în echilibru, atunci amestecul este perfect pentru a obţine un sorbet cremos.

Unele reţete de sorbet includ şi alcool (rom, lichior, şampanie), caz în care ai grijă să nu ţii sorbetul afară din congelator mai mult decât e necesar. Alcoolul face că sorbetul să fie mai moale şi mai uşor de porţionat, deoarece scade punctul de îngheţare. Dacă pui prea mult alcool, sorbetul va fi prea moale pentru a mai putea îngheţa, oricât l-ai ţine la rece.

Sorbetul se păstrează în condiţii optime la congelator, acoperit, pentru a-l proteja de eventuale mirosuri. Recomandat este să îl consumi în maxim o săptămână, pentru a nu-şi pierde aromele şi prospeţimea.