Anca Dragu desființează creșterea economică a României: Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardu!

Inflația este un dezechilibru major care ii sărăcește pe români și reduce apetitul pentru investiții. O țară cu inflație ridicată arată că guvernul a eșuat in coordonarea politicilor economice și transmite mesaje de neîncredere, de îndoială. În luna decembrie 2022, inflația a ajuns la 16.4%, ceea ce plasează România în plutonul restrâns al țărilor cu inflație mare. În decembrie 2022, 12 state membre UE au avut rata inflației între 6 și circa 10% , dovadă că se poate, cu condiția să existe guvernanți responsabili. Țările cu cele mai scăzute rate ale inflației sunt Spania (5.6%), Luxemburg (6.2%), Franța (6.7%), Malta (7.3%) și Grecia (7.6%).

Preturile au crescut în special pentru produsele alimentare, ceea ce face ca persoanele cu venituri mici să fie cele mai afectate de prețurile în ascensiune continuă. Alimentele de bază au înregistrat creșteri colosale de preț: ulei (+37%) , faină (+33%), zahăr (+63%), unt (+45%), cartofi (+35%) și ouă (+36%).

De asemenea, prețurile la energie electrică (+45%), gaze (+36%) și carburanți (+13%) au continuat să crească, iar soluțiile Guvernului la criza facturilor sunt peticite, incoerente și nesustenabile, arătând diletantismul guvernanților.

Inflația a făcut ca oamenii să sărăcească. Eliminând efectul inflației, veniturile românilor au scăzut și vor continua să scadă cu aproape 3%. Românii cu venituri mici sunt cei mai afectați, întrucât veniturile acestora cresc cu mai puțin decât rata inflației, iar inflația se resimte mai acut. Mai mult, prețurile alimentelor, mai ales ale alimentelor de bază, care reprezintă 70-80% din consumul românilor cu venituri mici, au crescut cu 30-40%, chiar și mai mult. În loc să le plătească pensii decente și să reducă impozitarea salariului minim, Guvernul preferă să îi țină pe românii cu venituri mici în sărăcie și să le ofere ajutoare sporadice, tocmai pentru a-i ține dependenți de politicienii cinici.

Acum, văzând datele privind inflația pentru 2022, putem spune că bugetul pe 2023 a fost construit pe un cadru macroeconomic prea optimist. Ca și în 2022, în anul curent, inflația va favoriza statul, dar îi va afecta pe cetățeni și companii. În timp ce noi plătim prețuri mai mari pentru toate bunurile și serviciile, statului îi revin încasări mai generoase din TVA. Inflația acționează ca un impozit ascuns.

Creșterea economică se menține, aparent, la niveluri ridicate, dar ascunde dezechilibre și tensiuni, iar potențialul de creștere economică rămâne modeste im comparație cu nevoile și cu resursele României. În trimestrul al-3-lea al anului 2022, România a înregistrat o creștere economică de 4,6%, iar în primele nouă luni ale anului 2022 creșterea a fost de 4,3%.

Problema este că această creștere economică a fost, din nou, bazată pe consum. Contribuția consumului la formarea PIB-ului a fost de două treimi (2/3), în timp ce contribuția investițiilor a fost doar de o treime.

Dezechilibrele externe - deficitul de cont curent, în special deficitul comercial - au atins cote alarmante. Deficitul balanței comerciale a crescut cu peste 45% în perioada ianuarie - decembrie 2022 față de anul precedent, ajungând la 31 de miliarde de euro. Structura importurilor este îngrijorătoare, astfel că importàăm bunuri la care ar trebui să fim campioni la export! Din păcate, România NU reușește să își producă alimentele de bază. În anul 2022, am importat 80% din necesarul de carne de porc, iar grâul românesc și floarea-soarelui, materiile prime pe care România le are din belșug, sunt exportate ieftin și importate produse finite la prețuri exagerate. În general, exporturile României abundă în produse cu valoarea adaugată scăzută.

La începutul anului, Ministerul Finanțelor a reușit să obțină cel mai scump împrumut în dolari americani din ultimii 15 ani. De fapt, statul român plătește cea mai mare rată a dobânzii din UE la împrumuturile publice, ceea ce arată lipsa de încredere a investitorilor în măsurile guvernului și în perspectivele economice ale tarii noastre. Pe lângă cele 4 miliarde de USD (circa 19 mld lei) împrumutați, vom plăti și o dobânda de aproape 21 de miliarde de lei. Pe scurt, românii sunt mai îndatorați cu aproape 40 de miliarde lei .Fiecare român - copil, tânăr, angajat, pensionar - este mai dator cu aproape 2100 de lei după acest împrumut. În total, fiecare român este mai dator cu 39 de mii de lei, adică aproape 10 salarii medii nete, sau 21 de salarii minime nete. Altfel spus, un salariat cu salariu minim trebuie sa muncească aproape doi ani pentru a plăti partea lui de datorie.

Nu este nevoie de pregătire economică pentru a realiza că actuala coaliție de guvernare nu găsește soluții la problemele economice. Avem cel mai mare grad de impozitare a muncii la nivelul salariului minim, motiv pentru care 12,5% dintre românii care muncesc 8 ore pe zi se află în risc de sărăcie. Adică, 1 din 8 români trăiesc în sărăcie deși au un loc de muncă. În plus, Guvernul a supraimpozitat contractele de muncă part-time, astfel că o persoană care muncește doua ore plătește dări către stat ca și cum ar munci și ar primi salariu pentru 8 ore. Contractele de muncă part-time sunt folosite în toată lumea și caracterizează flexibilitatea pieței muncii.

Mediul de afaceri suferă și găsește cu greu resurse pentru a deveni mai competitiv. Pentru a produce bunuri și servicii de calitate, antreprenorii au nevoie de cadru legislativ stabil și de resurse financiare, de infrastructură de calitate și de acces la finanțare, dar mai ales au nevoie ca statul să nu-i încurce. Însă, Accesul la finanțare pentru antreprenori este greoi, iar deficitul bugetar mare și nevoia de bani a Guvernului reduc și mai mult șansele ca firmele să fie preferate de bănci la obținerea unui credit. Povara administrativă asupra mediului de afaceri este ridicată, birocrația este încă la cote maxime, iar dosarul cu șină este nelipsit.