BNR are o nouă problemă uriașă: băncile românești strigă după ajutor!

* băncile comerciale se confruntă cu presiuni de lichiditate fără precedent, iar Banca Națională a României intervine masiv pentru a preveni o criză * ROBOR-ul a atins cel mai mare nivel din ultimii 13 ani, IRCC a urcat la un maxim istoric, BNR a împrumutat, luni, 11 bănci comerciale cu 7,5 miliarde de lei, iar săptămâna trecută, alte 13 miliarde de lei au fost injectate în sistem

În spatele liniștii aparente din sistemul bancar românesc se conturează o realitate îngrijorătoare. Economistul Radu Georgescu susține că băncile comerciale se confruntă cu presiuni de lichiditate fără precedent, iar Banca Națională a României (BNR) intervine masiv pentru a preveni o criză. În opinia specialistului, „simptomele” care arată problemele sistemuui bancar autohton sunt cât se poate de clare: ROBOR-ul a atins cel mai mare nivel din ultimii 13 ani, IRCC a urcat la un maxim istoric, BNR a împrumutat, luni, 11 bănci comerciale cu 7,5 miliarde de lei, iar săptămâna trecută, alte 13 miliarde de lei au fost injectate în sistem.

Această serie de injecții de lichiditate, supranumite în jargon economic „helicopter money”, trădează o criză latentă în sistemul bancar autohton. Puțini români știu că doar 10% din banii din depozite sunt păstrați efectiv de bănci. Restul de 90% sunt folosiți pentru creditare: de la ipoteci și leasinguri auto, până la credite de consum sau... vacanțe.

Fost director financiar într-o importantă bancă, Radu Georgescu explică cele trei riscuri majore care amenință sistemul bancar. În primul rand, riscul de lichiditate – când banca rămâne fără bani. Băncile românești atrag depozite pe termen scurt (maxim 1 an), dar oferă credite pe termen lung - 10-30 de ani. Asta creează un dezechilibru masiv: dacă doar 5% dintre clienți își retrag banii brusc, banca riscă insolvența, spune economistul, precizând că în alte țări, băncile se finanțează solid prin obligațiuni pe termen lung. „La noi, modelul e fragil și depinde de încrederea populației”.

Un alt risc este cel de dobândă – pierderi uriașe din contracte dezechilibrate. Multe bănci au acordat credite cu dobândă fixă între 2021și 2023, în timp ce dobânzile la depozite au crescut. Astăzi, unele bănci încasează 4% de la clienții cu credite și plătesc 8% pentru depozite. Rezultatul? Pierderi sistematice. Asta nu înseamnă doar lipsă de profit, ci un model de business care erodează capitalul propriu al băncilor, în opinia specialistului.

Nu în ultimul rand, există un risc sistemic – precedentul American. „Acum 2 ani, sistemul bancar din SUA a fost zguduit de falimentul a 2 bănci din top 20 - Silicon Valley Bank și First Republic Bank. Fiecare din aceste bănci avea active de 2 ori mai mari decât tot sistemul bancar din România. Totuși, în 24 de ore aceste bănci au dat faliment. În presă a apărut știrea că au probleme financiare, iar în 24 de ore oamenii au retras prin aplicații bancare suma de 40 miliarde de dolari. Băncile din SUA au înțeles pericolul și și-au trimis CEO-ul la înaintare. Jamie Dimon, cel mai tare bancher din lume, CEO-ul de la JPMorgan, este în fiecare zi la TV și pe rețelele sociale. Este timpul ca CEO de bănci din România să înceapă să explice în media si pe rețelele sociale cum protejezează banii clienților Până nu este prea târziu. Și vom vedea falimente de bănci, ca în SUA”, susține economistul Radu Georgescu.

România nu este imună. Dacă publicul își pierde încrederea, iar banii încep să fie retrași rapid, sistemul bancar poate fi pus în genunchi. Daniel BACIU