Când trecem la ora de vară 2023: efectele schimbării ritmului biologic

România trece la ora de vară 2023 în ultimul weekend din luna martie. Astfel, în noaptea de 25 spre 26 martie, vom da ceasul înainte cu o oră. În noaptea respectivă, ora 03.00 dimineaţa ar urma să devină ora 04.00 dimineaţa.

Astfel, dăm ceasul cu o oră înainte, ceea ce înseamnă că, teoretic, în noaptea de 25 spre 26 martie dormim mai puţin. În plus, prin acest procedeu, al trecerii la ora de vară, se mizează pe obţinerea de mai multă lumină naturală pentru efectuarea a diferite activităţi.
 

 

În urmă cu câţiva ani, ţărilor din Uniunea Europeană li s-a solicitat să aleagă între ora de iarnă şi ora de vară, astfel încât să nu se mai treacă prin această schimbare de două ori, iar oamenii să fie afectaţi.

Atunci, autorităţile din România au stabilit ca ţara noastră să rămână la ora de iarnă pe parcursul întregului an, ştiut fiind faptul că, totuşi, ora de iarnă este considerată ora standard.

În plus, ţinând cont de criza energetică ce a lovit mai toate statele din Uniunea Europeană în ultima perioadă, există posibilitatea ca autorităţile din tot mai multe ţări să încline spre menţinerea pe o perioadă cât mai lungă a orei de vară. În acest mod se vor obține economii semnificative la consumul de energie electrică.

Avantajele decalării orarului

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932- 22 mai), ora 00.00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00.00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03.00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.

Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.

Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate-depresie, afecțiuni cardiace- efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

Conform unor studii, efectele aceste tranziţii pot fi chiar periculoase, unele persoane confruntându-se cu o creştere a riscului de infarct cu 5-10 la sută, timp de trei zile după schimbarea orei. Totodată, se majorează riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale, se arată într-un studiu realizat de Universitatea din Colorado.

Psihologul Keren Rosner susţine că orice schimbare a fusului orar este mare consumatoare de energie.

„Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice, la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner.

Cât mai continuă schimbarea orei

Din 2018 a început să se discute, însă, la nivel european despre renunţarea la schimbarea orei, care are şi unele efecte neplăcute. Presupune o schimbare în rutina zilnică, iar pe unii oameni îi afectează inclusiv pe planul sănătăţii.

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar fi trebuit ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană, numai că pandemia de covid, iar acum evenimentele din Ucraina au împiedicat realizarea acestui calendar.