Cartoful rămâne „regele" farfuriei românești

Cartoful, unul dintre alimentele fundamentale ale românilor, își consolidează poziția de bază pe mesele din toată țara. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată o creștere notabilă a consumului intern, care a totalizat în 2023 nu mai puțin de 2,461 milioane de tone, cu 57.000 de tone mai mult decât în anul precedent. Aceste cifre nu sunt doar statistici, ci reflectă preferințele în schimbare ale consumatorilor și impactul realităților economice asupra pieței agricole.

Alimentul de bază al românilor

Din cantitatea totală consumată, 79,4% a fost alocată pentru consumul uman, adică 1,953 milioane de tone. Aceasta reprezintă o creștere de două puncte procentuale față de 2022, sugerând că românii continuă să apeleze la cartof ca o soluție accesibilă și nutritivă. În schimb, utilizarea cartofilor ca sămânță a scăzut ușor, ajungând la 318.000 de tone (12,9%), în timp ce cantități mici au fost utilizate pentru furaje (74.000 de tone) și prelucrare industrială (21.000 de tone).

Deși consumul a crescut, resursele totale de cartofi au scăzut cu 663.000 de tone, ajungând la 7,201 milioane de tone în 2023. Această scădere semnificativă a fost determinată în mare parte de diminuarea stocurilor, care au atins un minim de 5,375 milioane de tone. Producția internă a fost de doar 1,83 milioane de tone, fiind influențată de condițiile meteorologice dificile și de costurile ridicate ale inputurilor agricole. Importurile, de 643.000 de tone, au venit în sprijinul pieței locale, completând cererea internă, însă au ridicat întrebări despre sustenabilitatea producției naționale.

Creșterea consumului uman reflectă nu doar tradiția românilor de a consuma cartofi, ci și adaptarea gospodăriilor la un context economic tot mai provocator. În fața prețurilor în creștere pentru alte alimente, cartoful rămâne o opțiune accesibilă și versatilă. Totodată, utilizarea mai redusă pentru furaje și industrie arată o concentrare a resurselor pe nevoile alimentare directe ale populației.

Direcții pentru viitor

Datele din acest an subliniază necesitatea unor strategii pe termen lung pentru susținerea producției interne. Tehnologiile agricole moderne, gestionarea eficientă a stocurilor și diversificarea utilizărilor industriale ar putea contribui la stabilitatea pieței și la o mai bună valorificare a resurselor.

În concluzie, cartoful nu este doar un aliment, ci și un barometru al schimbărilor din agricultura și societatea românească. Consumul său în creștere dovedește că, indiferent de provocările economice, românii continuă să aprecieze acest ingredient simplu, dar esențial. Provocarea rămâne însă aceea de a asigura un echilibru între cerere și resurse, astfel încât cartoful să rămână „regele farfuriei” pentru generațiile viitoare.

Dan DIMA