Ce urmează după ce mai multe categorii de angajați s-au trezit cu salariile tăiate. „Un efect de domino în economie”

 Din decembrie până în ianuarie, salariul mediu net în mai multe domenii, inclusiv în IT, a scăzut considerabil. O explicație o reprezintă eliminarea facilităților fiscale. Astfel, salariile IT-iștilor au fost impozitate integral cu 10%.

Și în agricultură, industria alimentară și construcții au fost eliminate facilitățile fiscale.

Sorina Faier, specialist în resurse umane, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com care sunt efectele în perioada următoare.

„Eliminarea facilităților fiscale a generat un efect de domino în economie, afectând atât angajații, cât și angajatorii. În timp ce unii consideră că această măsură va aduce mai multe venituri la bugetul de stat, trebuie să atragem atenția și asupra riscurilor, precum creșterea șomajului și reducerea atractivității economice a României. Rămâne de văzut cum vor reacționa companiile în lunile următoare și dacă Guvernul va lua măsuri pentru a contracara efectele negative asupra pieței muncii.

Pentru angajați, perioada următoare va fi una de adaptare, iar negocierile salariale vor deveni un aspect esențial în relația cu angajatorii. Singura certitudine este că schimbările fiscale din 2025 vor continua să aibă un impact semnificativ asupra economiei românești”, a declarat Sorina Faier.

La începutul anului 2025, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare economice a generat un val de incertitudine în rândul angajatorilor și angajaților din România.

„Până la această modificare, domenii precum IT-ul, construcțiile, agricultura și industria alimentară beneficiau de scutiri fiscale semnificative, menite să stimuleze creșterea economică și să sprijine angajarea forței de muncă. Însă, odată cu eliminarea acestor facilități, impactul s-a resimțit rapid în salariile nete și în deciziile de recrutare ale firmelor.  Potrivit estimărilor, aproape 1 milion de români sunt afectați direct de aceste modificări. În sectorul IT, unde angajații beneficiau de scutirea de impozit pe venit, salariul mediu net a scăzut cu aproximativ 700 de lei. În construcții, veniturile nete au înregistrat o scădere de 13%, de la 5.179 lei la 4.487 lei. Aceste reduceri sunt semnificative, mai ales într-un context economic deja marcat de inflație și creșterea costului vieții.

Din perspectiva angajatorilor, presiunea este dublă. Pe de o parte, aceștia se confruntă cu cereri din partea angajaților de a menține veniturile la același nivel prin majorări salariale. Pe de altă parte, multe companii se tem că această măsură le va afecta competitivitatea și capacitatea de a atrage și reține forță de muncă specializată”, mai spune specialistul în resurse umane.

Și nici nu se prevăd creșteri de salarii în perioada următoare.

Un sondaj realizat de PwC România arată că doar 1 din 10 angajatori intenționează să crească salariile brute pentru a compensa pierderile suferite de angajați. În schimb, 43% dintre angajatori au decis să mențină salariul brut neschimbat, iar 30% încă nu au luat o decizie în acest sens. 

„Această incertitudine poate avea efecte negative pe termen lung, în special în ceea ce privește migrarea specialiștilor din aceste domenii către alte țări sau către joburi mai bine plătite.

În plus, eliminarea facilităților fiscale ar putea duce la o scădere a angajărilor în sectoarele afectate, unele companii fiind nevoite să își reducă personalul sau să își relocheze activitățile. În construcții, de exemplu, există deja temeri că proiectele vor deveni mai costisitoare, ceea ce ar putea încetini dezvoltarea infrastructurii și a pieței imobiliare”, mai spune Sorina Faier.

 

Câştigul salarial mediu net în ianuarie 2025 a scăzut cu 5,6%

 

Scăderile sunt cauzate de schimbările fiscale, spun specialiștii.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.328 lei, în ianuarie 2025, în scădere cu 317 lei (-5,6%) faţă de luna decembrie 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

”În luna ianuarie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 8.910 lei, cu 341 lei (-3,7%) mai mic decât în luna decembrie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.328 lei, în scădere cu 317 lei (-5,6%) faţă de luna decembrie 2024”, arată datele INS. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.437 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (10.877 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.292 lei) şi în hoteluri şi restaurante (3.321 lei).

Ianuarie 2025 comparativ cu ianuarie 2024

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%.

Indicele câştigului salarial real1 a fost 104,5% în luna ianuarie 2025 faţă de luna ianuarie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 93,5% în luna ianuarie 2025 faţă de luna decembrie 2024.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 250,4%, cu 17,3 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2024.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. 

Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.

Ianuarie 2025 comparativ cu decembrie 2024

În luna ianuarie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna decembrie 2024, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net din luna ianuarie au fost determinate de aplicarea prevederilor legale prin care s-au eliminat facilităţile fiscale acordate anterior în anumite activităţi economice, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice. 

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: între 16,5% şi 21,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; între 11,5% şi 15,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, alte activităţi extractive, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, construcţii, transporturi pe apă, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii); între 7,5% şi 11,0% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, cercetare-dezvoltare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii anexe extracţiei, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate. 

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat aplicării prevederilor legale, acordării de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 15% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 1% şi 6,5% în transporturi aeriene, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea de mobilă, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,5), respectiv în învăţământ (+0,6%). În administraţia publică, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,8%).