Consiliul Economic și Social măcelărește Legea Bugetului: Total nerealist! Nu se știe cum vor fi atinse țintele

- încă din anul precedent proiectul de buget pentru anul 2024 includea estimări excesiv de optimiste și nejustificate privind veniturile. De exemplu, acesta prevedea o creștere a veniturilor totale de 20,03%, însă execuția bugetară pe anul 2024 arată că această creștere a fost de doar 12%. În ceea ce privește cheltuielile, proiectul estima o creștere de 14,71%, dar acestea au crescut cu 21%. Cheltuielile de personal au depășit, de asemenea, prognoza: în loc de o creștere de 15,69%, acestea au crescut cu 23%, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 19%, față de o planificare inițială de 7,08%;

- în aceste condiții, există semne de întrebare privind posibilitatea încadrării bugetului pe 2025 într-o creștere a cheltuielilor totale de doar 14,71%, mai ales în contextul deficitului excesiv. De asemenea, cheltuielile de personal sunt prognozate să crească cu doar 0,46%, fără a exista, în acest moment, clarificări despre cum poate fi atinsă această țintă;

- totodată, alocările insuficiente pentru anumite domenii ridică îngrijorări majore. De exemplu, suma de 3 miliarde de lei prevăzută în bugetele ministerelor Energiei și Muncii pentru decontarea schemei de plafonare a prețurilor finale la energie electrică și gaze naturale acoperă doar jumătate din necesarul de plată către furnizori pentru 2024;

- întârzierea la plată, deja existentă de un an, a creat probleme serioase de lichiditate furnizorilor, care au fost nevoiți să contracteze împrumuturi masive pentru a prefinanța schema de sprijin. Dacă aceste probleme rămân nerezolvate, riscurile includ nu doar afectarea sustenabilității financiare a furnizorilor, ci și creșterea incertitudinii pe piața energetică, cu efecte negative directe asupra consumatorilor finali;

- bugetul prevede o creștere a veniturilor bugetare de aprox. 50 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că această sumă va fi colectata suplimentar de la contribuabili într-o perioadă dificilă pentru economie. Suplimentar, o parte din aceasta creștere este bazată pe nou introdusul impozit pe construcții, impozit ce va fi datorat inclusiv de producătorii agricoli, grav afectați de secetă și de efectele războiului din Ucraina (lucru de altfel precizat și în documentul intitulat „Raport privind situația macroeconomica pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026 – 2028);

- în ceea ce privește veniturile din TVA, este inacceptabil ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să nu își propună reducerea GAP-ului uriaș de TVA (33% din TVA colectabil, aprox. 8,5 miliarde euro) decât cu 5% în următorii 6 ani (adică la aprox. 28% din TVA colectabil), în condițiile în care GAP-ul median la nivelul UE este de 5% (cu țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria având GAP aprox. egal cu media UE), mai ales după ce Ministerul Finanțelor a introdus – cu costuri uriașe pentru contribuabili sisteme precum RO e-Factura, RO e-TVA, RO e-Transport, SAF-t).

- bugetul este unul nerealist, care promovează o creștere economică bazată pe consum în detrimentul investițiilor și care nu aduce măsuri semnificative de îmbunătățire a vieții contribuabililor;