Cum riscă România sancțiuni europene dacă guvernul „taie cu toporul” din autoritățile de reglementare. Cazul ASF

Premierul Ilie Bolojan a anunțat deja că al doilea val de reforme bugetare este iminent, în ciuda tensiunilor din coaliție. Însă dincolo de luptele politice și rezistența instituțională, o parte a planurilor Guvernului s-ar putea lovi frontal de legislația și normele europene, mai ales când vine vorba de autoritățile independente de reglementare, cum este Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

ASF ar urma să suporte reduceri severe de personal și cheltuieli, inclusiv tăieri salariale și restructurări la nivelul Consiliului. Surse apropiate procesului afirmă că se discută inclusiv despre o reducere cu 30% a cheltuielilor cu personalul. Astfel de măsuri, aplicate brutal, pot încălca normele europene și internaționale care garantează independența funcțională, financiară și instituțională a autorităților de reglementare. În caz extrem, România ar putea ajunge în situația de a fi sancționată la nivel european, inclusiv prin proceduri de infringement.

Ce spun reglementările europene și internaționale

ASF nu este o simplă instituție publică. Este membră cu drepturi depline în structuri europene și internaționale esențiale: ESMA (pentru piața de capital), EIOPA (pentru asigurări și pensii), IOSCO și IAIS (structuri globale de reglementare financiară), OCDE, unde România vizează aderarea deplină.

Toate aceste organisme cer expres menținerea independenței autorităților naționale de reglementare. ASF, asemenea BNR sau altor autorități similare din UE, trebuie să dispună de resurse financiare suficiente, personal calificat, autonomie decizională, stabilitate instituțională.

Orice intervenție guvernamentală arbitrară poate fi interpretată ca ingerință politică și, implicit, încălcare a tratatelor și standardelor europene.

OCDE avertizează: tăierile pot compromite credibilitatea României

În raportul din aprilie 2024, OCDE a avertizat explicit Guvernul României că reducerile impuse ASF riscă să afecteze autonomia decizională a instituției, calitatea supravegherii financiare, credibilitatea internațională a României.

În plus, introducerea unei taxe speciale de 80% din excedentul bugetar al ASF (sau minimum 33% din veniturile curente) reprezintă, în opinia OCDE, un risc major pentru funcționarea eficientă a instituției.

Risc sistemic: piețe nesupravegheate, consumatori vulnerabili

Reducerea drastică a bugetului și personalului ASF poate avea consecințe directe asupra pieței financiare nebancare, care gestionează active de peste 40 miliarde euro (aproximativ 12,4% din PIB).

O ASF subfinanțată riscă să nu mai poată supraveghea eficient piața, să piardă experți valoroși, să devină inactivă în procesul decizional european.

Efectul în lanț: consumatori neprotejați, pierderi financiare și scăderea încrederii în sistemul financiar.

ASF joacă un rol crucial în transpunerea unor reglementări europene esențiale pentru viitorul financiar al României:

MiCA (Markets in Crypto-Assets)
România trebuie să creeze o structură specializată pentru autorizarea și supravegherea criptomonedelor.

DORA (Digital Operational Resilience Act)
Obligații în domeniul rezilienței digitale, cu cerințe tehnice ridicate.

ESAP (European Single Access Point)
Adaptarea infrastructurii IT a ASF pentru a integra și furniza date financiare armonizate la nivel UE.

Fără resurse adecvate, România riscă să nu îndeplinească aceste cerințe și, implicit, să piardă accesul la fonduri, proiecte și influență europeană.

Reformarea autorităților statului este necesară, mai ales în condiții de deficit bugetar. Însă autoritățile de reglementare, prin natura lor, trebuie tratate diferit. ASF nu este o direcție dintr-un minister, ci un supraveghetor cu rol sistemic și cu obligații internaționale stricte.

Intervențiile „cu toporul” pot atrage sancțiuni și pot genera efecte negative în lanț – pentru piețe, pentru economie, dar mai ales pentru cetățeni. România are deja un istoric de avertismente europene și nu își mai permite derapaje de acest tip.