Cum se vor desfășura controalele ANAF la persoane fizice din iulie. Vor fi luate informații inclusiv de pe Facebook

Fiscul va începe controale masive la persoane fizice începând de la 1 iulie. În acest sens, angajații ANAF își vor lua informații din toate sursele, inclusiv de pe rețelele de socializare.

 
Cum se va desfășura controlul ANAF la persoane fizice
„Avem această analiză de risc. O vom face și pe 2020 și pe 2021. Pentru 2021 abia s-a depus declarația de venit care a fost în mai. Apar aceste diferențe între ceea ce tu ai cheltuit, ți-au crescut conturile într-un an: mergem pe perioada de 5 ani cum îmi permite legea”, a declarat președintele ANAF, Lucian Heiuș.

 

Pe fiecare an în parte facem acea diferență între ceea ce estimăm noi că tu ai ca și venit, scădem din ceea ce ai declarat că ai avut ca venit și ai plătit impozit, iar diferența este un venit pentru care nu ai plătit niciun impozit. Îți calculăm 16% și accesoriile respective. Cumulăm pe cei 5 ani și rezultă o sumă totală pe care tu trebuie să o achiți.

Durata maximă a controlului este de 270 de zile. Un asemenea control se poate termina undeva în 60 de zile. Se vor începe 4-5 acțiuni de inspecție pe fiecare echipă. Merg în paralel.
Întotdeauna, persoana în cauză va primi un aviz de inspecție, în care va fi atenționat că începe o acțiune de control.

„I se va da un număr de telefon, echipa de care va fi controlat, va lua legătura cu oamenii Fiscului. Nu trebuie ca omul meu (de la ANAF n.r.) să meargă la el în sufragerie. Contribuabilul poate să-și ia un avocat, un contabil, este decizia lui”, a spus Heiuș.

Dacă nu vin și evită să vină să justifice ceea ce noi am constatat, îi facem impunerea din oficiu și asta e. Dacă nu o contestă și nu merge cu ea în instanță, începem să-l executăm.
Ce variante are persoana fizică ce va fi controlată de ANAF
Potrivit acestuia, totul se va face cu discreție.

„Trebuie să respectăm secretul fiscal și dreptul la viață privată a persoanei. Nu o să aveți nume decât în momentul în care ajunge în instanță. Dacă acea persoană acceptă, ea poate să justifice de unde are banii, stabilim suma totală, se emite o decizie cu baza și cu accesoriile și reiese suma respectivă”, spune Heiuș.

Aici are 2 variante:

1. Să o achite și se închide. Viața merge mai departe.

2. Nu o achită și are dreptul să facă contestație. Va fi soluționată de Direcția de soluționare a contestațiilor care este la Ministerul Finanțelor. În cazul în care îi va fi respinsă, are dreptul să meargă în instanță. Când ajunge în instanță, devine public.

„Dacă ANAF va avea dreptate, îi vom pune sechestru. Bineînțeles că va fi un sechestru asiguratoriu în timpul controlului. Dacă decizia noastră de impunere va deveni definitivă și nu va achita, îi vom vinde activele pe care le deține”, explică șeful ANAF.

Dacă va câștiga în instanță, asta e. Din experiența acestor 10 ani, 80% din persoanele fizice care au ajuns în instanță au pierdut.
„Sper să ajungem la 1.200 decizii de impunere, finalizate, cu bani cu tot, pe an. În derulare cred că vor fi 3000 de inspecții pe an. Anul viitor sper să triplez acest număr”, a mai afirmat Heiuș.

Inspectorii ANAF își vor lua informații și de pe rețelele de socializare: un exemplu
“O să vă surprindă ceea ce vă spun. Astăzi sunt multe situații în care atunci când facem tragerea răspunderii unei persoane pe alte spețe, iei informații de peste tot. Inclusiv de pe Facebook poți să afli pe unde a umblat, ce a făcut, să-i faci niște estimări, să vezi”, a afirmat șeful ANAF.

El a dat un exemplu care s-a câștigat în instanță:

O persoană care era condamnată penal și trebuia să plătească o anumită sumă își mutase o parte din proprietăți pe numele mamei, mamă care avea un alt nume. Uitându-se colegii mei, la un moment dat, pe Facebook-ul persoanei respective au constatat că-i spunea „la mulți ani” unei doamne în vârstă. Îi spunea: La mulți ani, mamă! Au verificat oamenii și au constatat că în urmă cu un an persoana respectivă își mutase 2 apartamente și niște terenuri. Pe numele persoanei s-a făcut atragerea răspunderii și s-a câștigat în instanță.
Este normal să iei informații de peste tot.
„Știți cât ne ia? 3 minute să aflăm dacă deții o proprietate undeva. De aici pornim. Noi pornim de la niște date reale, declarate, înregistrate”, a spus Heiuș.

Cele mai frecvente justificări pe care le au cei care au fost controlați până acum
Lucian Heiuș a enumerat, râzând, unele justificări ale anumitor persoane ce au fost controlate în trecut:

• Am făcut comerț cu blugi în anii '90 din Turcia

• Am făcut evaziune fiscală, dar în urmă cu 10 ani și nu mă mai poți controla pentru că s-a prescris

• Am cumpărat o casă la țară și am găsit o găleată cu aur la fundație când am vrut să o renovez

• Mi-a donat bunica. „Bun, dar bunica ta a fost educatoare și cam alea au fost veniturile ei. - Da, dar bunica avea de la străbunica ei vreo 3 lingouri de aur”.

• Am avut 100.000 de euro prin ‘95. "Atunci euro nici nu exista ca monedă”.

„Sunt multe ciudățenii pe care omul încearcă să le inventeze. Unele țin, dar în fața Fiscului nu o să țină. Nu o să acceptăm asemenea povești. Dacă în instanță vor ține, o să vedem la momentul respectiv”, a explicat Heiuș.

Posibil ca în urma controalelor să fie făcute multe sesizări penale
„Ca Fisc nu pot să constat și să stabilesc creanțe fiscale mai vechi de 5 ani. Creanța fiscală înseamnă acel impozit din diferența din veniturile pe care eu le estimez și veniturile pe care el le-a declarat. Asta e perioada de prescripție (de 5 ani)”, spune el.

În situația în care acele venituri sunt ca urmare a unor infracțiuni. Aici intrăm într-o altă discuție. Foarte probabil că vor fi multe situații în care vom face sesizări penale.
„Eu estimez venitul la momentul în care ți-ai făcut cheltuiala. Dacă ți-ai cumpărat o casă sau o mașină ultra scumpă, eu verific că dacă tu nu aveai banii ăia în cont cu un an înainte, înseamnă că în anul respectiv trebuie să ai acel venit ca să-ți cumperi. Dacă nu îi ai, înseamnă că este un venit care nu a fost declarat, eu ți-l estimez și ți-l impozitez”, a mai afirmat șeful Fiscului.

Reamintim că Lucian Heiuș a declarat vineri că „avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante sfidând pe omul de rând și care în viața lor n-au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constați că ele sunt aproape inexistente”.

Am constatat cu stupoare și cu revoltă că 561.000 de persoane au acumulat în 2016-2019 (anul 2020 îl finalizăm în septembrie, iar 2021 la sfârșitul anului) o diferență între veniturile estimate de noi și cele declarate și impozitate de 20 miliarde euro.