Deficitul riscă să sară de 13%

Încasările din impozitul pe venit și salarii se mențin peste media ultimilor ani, însă scăderile accentuate din TVA și accize, corelate cu creșterea cheltuielilor curente, conturează un tablou îngrijorător al finanțelor publice.

Potrivit unei analize a Tax Institute, obiectivul de limitare a deficitului la 7% din PIB devine greu de atins în absența unor reforme fiscale urgente și a unor măsuri ferme de consolidare bugetară.

Spirala cheltuielilor și dinamica deficitelor

Cheltuielile cu dobânzile au urcat puternic în 2025, atingând deja 33% din bugetul anual alocat, semn al unei spirale ascendente cu potențial destabilizator. Cheltuielile cu personalul și cu bunuri și servicii trebuie supuse „de urgență” unor măsuri de corecție, avertizează Tax Institute – organizație fondată de Gabriel Biriș, Ana Bobircă și Ruxandra Jianu.

Execuția bugetară pe primul trimestru al acestui an confirmă traiectoria îngrijorătoare: deficitul a urcat la 2,28% din PIB, un nou record trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea este de 110,6%. Față de T1 2023, deficitul a crescut cu 60%, iar comparativ cu 2022 – cu 105%.

„În condițiile actuale, estimarea Consiliului Fiscal pentru un deficit de 9,5% pe întregul an pare optimistă. Dacă se menține dinamica anilor trecuți, deficitul ar putea ajunge între 9,6% și 13,1% din PIB în 2025”, subliniază analiza.

Încasări în declin: TVA și accize, sub nivelurile bugetate

Deși încasările din impozitul pe venit și salarii au avut o evoluție pozitivă – 15,1 miliarde lei în T1, reprezentând 26,7% din ținta anuală –, alte surse importante de venit bugetar au înregistrat scăderi semnificative. Cele mai mari probleme vin din evoluția TVA: în T1 2025, încasările au fost cu 12% sub cele din aceeași perioadă a anului trecut, totalizând 28,6 miliarde lei, adică doar 20,9% din ținta anuală.

Pentru 2025, bugetul a fost construit pe încasări din TVA de 136 miliarde lei, echivalentul a 7,1% din PIB – o țintă care pare din ce în ce mai puțin realizabilă în lipsa unei corectări rapide a tendințelor curente.

Cheltuieli curente: principala sursă a deficitului

Deficitul bugetar este cauzat, în proporție covârșitoare, de cheltuielile curente. În primele trei luni din 2025, proporția deficitului curent din deficitul total s-a situat la 90% în ianuarie, 95% în februarie și 92% în martie.

În același timp, veniturile curente nu dau semne de îmbunătățire structurală. În T1 2025, veniturile au scăzut cu 0,1% din PIB față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce cheltuielile au crescut cu 0,2% din PIB.

Tax Institute subliniază că acest comportament nu este o noutate: „Cheltuielile curente nu au o dinamică diferită în 2025 față de perioada 2022–2024, ceea ce face improbabilă o corectare semnificativă a deficitului în restul anului.”

Risc de depășire masivă a țintei de deficit

Dinamica istorică a execuției bugetare indică o accelerare a deficitului în a doua parte a anului. În 2022, deficitul din semestrul II a fost de 2,8 ori mai mare decât cel din primul semestru, iar în 2023 și 2024, raportul a fost de 1,8, respectiv 1,58. În aceste condiții, orice întârziere a măsurilor de corecție va avea un efect redus asupra consolidării fiscale.

„Perspectivele limitării deficitului la 7% din PIB sunt sumbre. Reducerea cheltuielilor este necesară, dar insuficientă. Creșterea taxelor ar putea avea efecte negative pe termen mediu și lung, astfel încât trebuie evitată, cu excepția cazurilor extreme”, arată raportul.

Soluții: reducerea evaziunii și reformă fiscală profundă

Pentru a evita majorarea taxelor, analiza recomandă măsuri pentru creșterea colectării, în special din TVA și accize, alături de combaterea evaziunii fiscale. Printre soluțiile propuse se numără:

- aplicarea taxării inverse în domenii vulnerabile;

- impozitarea sumelor nejustificate;

- implementarea regulilor OCDE privind profiturile nedistribuite din paradisuri fiscale (CFC Rules bazate pe „Ultimate Beneficiary Owner”).

„Este vitală o reformă fiscală comprehensivă, realizată în consultare cu mediul de afaceri, care să corecteze nu doar deficitul, ci și distorsiunile din sistemul actual”, concluzionează Tax Institute.

Cosmin Pam Matei cotidianul.ro