Dezastru pe piața valutară. Rubla a depășit dolarul și euro, cu o creștere spectaculoasă de peste 40%

 Deși anul 2025 a fost marcat de instabilitate, sancțiuni internaționale și volatilitate economică, rubla rusească a reușit o performanță istorică: a devenit cea mai puternică monedă a lumii, depășind inclusiv dolarul și euro. Banca centrală a Rusiei a mizat pe o combinație agresivă de măsuri monetare, iar piața i-a răspuns cu o apreciere fulminantă.

Într-un peisaj global dominat de incertitudine, șocuri geopolitice și inflație persistentă, rubla a reușit imposibilul: o creștere de peste 40% într-un singur an, potrivit unei analize recente a Bank of America. Evoluția neașteptată a avut loc în ciuda unui context internațional defavorabil, în care Rusia a rămas o țară sub sancțiuni severe, cu un sector energetic fragil și cu perspective limitate de relansare economică. Și totuși, moneda rusă a reușit să își întărească poziția pe piața valutară internațională, fiind declarată cea mai performantă din 2025.

Analiștii explică această creștere printr-un cumul de factori interni și externi. Dobânda de referință, menținută la un nivel record de 20%, a redus drastic inflația și a încurajat păstrarea economiilor în moneda națională. În paralel, controalele stricte impuse asupra capitalului au limitat ieșirile de valută și au forțat exportatorii să vândă o parte din veniturile în dolari sau euro în schimbul rublei. Astfel, cererea pentru moneda locală a fost alimentată artificial, dar eficient. În plus, vânzările de valută ale marilor exportatori au atins peste 42 de miliarde de dolari în primele patru luni ale anului, ceea ce a menținut o presiune constantă de apreciere asupra cursului.

Această consolidare a rublei a fost susținută și de restrângerea masei monetare. Dacă în august 2023 oferta de bani în circulație creștea cu aproape 24% pe an, în ianuarie 2025 s-a înregistrat un declin de peste 1%, arătând o inversare clară a trendului. Acest mecanism de reducere a lichidității a contribuit la stabilizarea prețurilor interne și la susținerea monedei, în ciuda stagnării economiei reale.

Un alt element cheie care a influențat cursul rublei a fost factorul geopolitic. Alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite a creat o undă de optimism în piețele financiare, alimentând speranțele unei posibile detensionări în relația dintre Occident și Rusia. Deși nu a existat o mișcare diplomatică formală, climatul de așteptare pozitivă a contribuit la susținerea valutei rusești și a atras capital speculativ pe termen scurt.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că această explozie ar putea avea un caracter temporar. Scăderea prețului petrolului, care rămâne sursa principală de venit pentru bugetul federal rus, ar putea reduce brusc fluxurile valutare. De asemenea, dacă tensiunile se reduc și controalele de capital sunt eliminate, moneda națională riscă o depreciere rapidă. Reducerea dobânzilor de către banca centrală, în cazul în care inflația este considerată sub control, ar putea reprezenta un alt risc major pentru cursul de schimb.

Mai mult, această apreciere bruscă a rublei nu este lipsită de efecte negative. Exportatorii deja resimt presiunea asupra marjelor de profit, iar competitivitatea produselor rusești pe piețele externe începe să scadă. Guvernul a fost nevoit să recurgă la Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi cheltuielile interne, iar dacă trendul continuă, s-ar putea impune tăieri bugetare în domenii considerate neprioritare.