Domeniul în care românii sunt radical diferiți față de țările din Occident

Serviciul european de statistică prezintă o radiografie a locuințelor din Uniunea Europeană, oferind date cu privire la costurile locuințelor și calitatea lor, dar și cu privire la procentul persoanelor care locuiesc în locuințe proprietate personală sau închiriate. Raportul arată și evoluția prețurilor la locuințe și a chiriilor din 2010 încoace. România este pe primul loc în Europa la capitolul locuințe personale, 95% dintre români având propria locuință și doar 5% trăind în chirie.
Grecia este singura țară din UE în care în ultimii doisprezece ani s-a înregistrat o scădere a nivelului chiriilor, dar, deși costul locuințelor pare să fi scăzut, în cifre absolute, în ceea ce privește accesibilitatea locuinței, cifrele demonstrează ca problema spațiului de locuit este una majoră întrucât grecii cheltuiesc cel mai mare procent din venit pentru locuințe din întreaga Europă. În plus, Grecia are cel mai mare procent de oameni care trăiesc în gospodării cu restanțe la credite ipotecare, chirii sau utilități din UE.

 

 

 

Locuințele - proprietate personală
În UE, în anul 2022, 69% din populație locuia într-o locuință proprietate personală, iar restul de 31% într-o locuință închiriată. Cele mai mari procente de proprietari au fost înregistrate în România (95% din populație locuia într-o gospodărie care avea propria locuință), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În Grecia, rata de proprietate este de 72,8%, iar cei care locuiesc cu chirie reprezintă 27,2%.

 

 

Costurile legate de locuință
În medie, în UE în 2022, 19,9% din venitul disponibil a fost alocat cheltuielilor legate de locuință. Analizând tendința prețurilor la locuințe între 2010 și 2022, se observă o tendință constant ascendentă începând cu 2013, cu creșteri deosebit de mari între 2015 și 2022. În ansamblu, s-a înregistrat o creștere de 47% între 2010 și 2022. S-au înregistrat creșteri în 24 de state membre și scăderi în 2 state în această perioadă. Cele mai mari creșteri au fost observate în Estonia (+192%), Ungaria (+172%) și Luxemburg (+135%), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Italia (-9%) și Cipru (-5%).

Costurile legate de locuință în comparație cu media UE variază semnificativ între statele membre. În 2022, cele mai mari costuri legate de locuință în comparație cu media UE s-au înregistrat în Irlanda (cu 112% peste media UE), Luxemburg (87% peste media UE) și Danemarca (82% peste media UE). Cele mai scăzute, pe de altă parte, au fost observate în Bulgaria (63% sub media UE) și Polonia (60% sub media UE).

Privind evoluțiile în perioada 2010 - 2022, nivelurile prețurilor locuințelor în comparație cu media UE au crescut în 17 state membre și au scăzut în 10. Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (de la 17% la 112% peste media UE) și Slovacia (de la 44% sub media UE până la 3% sub media UE) și cele mai mari scăderi în Grecia (de la 8% sub media UE la 30% sub media UE) și Cipru (de la 8% sub media UE la 23% sub media UE).

 

Cresterea chiriilor cu 18%
A existat o creștere constantă a chiriilor în UE între 2010 și 2022 – per total cu 18% în această perioadă. Această creștere a fost observată în toate statele membre, cu excepția Greciei (-25%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+210%), Lituania (+144%) și Irlanda (+84%). În Cipru, creșterea a fost de doar +0,2%.

 

Este locuința accesibilă?
Cu prețurile locuințelor și chiriilor în creștere, costul locuinței poate fi unul greu de suportat. Acest lucru poate fi măsurat prin gradul de împovărare al costului locuinței, care arată procentul populației care trăiește într-o gospodărie în care costurile totale ale locuinței reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil.

În UE în 2022, 10,6% din populația urbană locuia într-o astfel de gospodărie, în timp ce cifra corespunzătoare pentru zonele rurale era de 6,6%. Cele mai mari procente cu grad ridicat de împovărare al costurilor locuințelor urbane au fost observate în Grecia (27,3%) și Danemarca (22,5%), iar cele mai scăzute în Slovacia (2,3%) și Croația (2,6%). În zonele rurale, cele mai mari procente de populație cu grad mare de împovărare au fost în Grecia (24,2%) și Bulgaria (18,1%) și cele mai mici în Malta (0,2%) și Cipru (0,5%).

Gradul de împovărare al costurilor locuințelor a fost mai mare în orașe decât în ​​zonele rurale în 20 de state membre și mai mic în 7. Extremele acestei diferențe au fost Danemarca (13,5 puncte procentuale, cu 22,5% în orașe și 9,0% în zonele rurale) și Bulgaria (- 5,4 puncte procentuale, cu 12,7% în orașe și 18,1% în zonele rurale).

Aproape 20% din venitul disponibil este destinat locuințelor
O altă modalitate de a vedea dacă locuințele sunt accesibile este pe baza ponderii costurilor locuinței în venitul disponibil total. În medie, în UE în 2022, 19,6% din venitul disponibil a fost dedicat costurilor locuinței. Au existat însă variații între statele membre, cu cele mai mari ponderi în Grecia (34,2%), Danemarca (25,4%) și Germania (24,5%).

În ceea ce-i privește pe cei cu venit disponibil sub 60% din venitul mediu național, persoane care ar putea fi considerate expuse riscului de sărăcie, ponderea locuinței în venitul disponibil a fost în medie de 37,9% în UE. Pe de altă parte, pentru cei care au un venit disponibil mai mare de 60% din venitul mediu, ponderea a crescut la 16,0%.

 

Restanțe la plata împrumuturilor
Restanțele la plata creditelor ipotecare, chiriilor sau utilităților sunt un alt semn că nivelul cheltuielilor legate de locuințe ar putea fi prea mari.

În ciuda creșterii prețurilor la locuințe și a chiriilor în perioada 2010-2022, proporția persoanelor care trăiesc în gospodării cu restanțe la credite ipotecare, chirie sau utilități în UE a scăzut de la 12,4% în 2010 la 9,2% în 2022. Aceste proporții au scăzut în 22 de state membre și au crescut în 5.

În 2022, cele mai mari ponderi au fost observate în Grecia (45,5%), Bulgaria (19,9%), România (18,4%) și Croația (15,7%) și cele mai mici în Cehia (2,7%), Țările de Jos (2,9%) %), Belgia (4,2%) și Austria (4,7%).

 

Casa sau apartament?
Proporția celor care trăiesc într-o casă sau într-un apartament diferă, de asemenea, între statele membre și variază și în funcție de gradul de urbanizare, adică dacă locuința este într-un oraș, orașel, suburbie sau zonă rurală.

În UE, în 2022, 52% din populație locuia într-o casă, în timp ce 47,5% locuia într-un apartament (0,5% locuia în alte spații de cazare, cum ar fi locuințe plutitoare sau rulote). Casele sunt mai frecvente în două treimi din statele membre. Irlanda (89%) a înregistrat cea mai mare pondere a populației care trăiește într-o casă, urmată de Țările de Jos (79%), Croația și Belgia (ambele cu 77%).

În Grecia, 58,2% locuiesc într-un apartament și 41,3% într-o casă. Cele mai mari procente de populație care trăiește în apartamente au fost observate în Spania (66%), Letonia (65%, date 2021), Germania (63%) și Estonia (61%).

În cazul orașelor, 72% din populația UE locuiește într-un apartament și 28% într-o casă. În cazul orașelor mici și al suburbiilor, procentele au fost de 56% pentru casă și 43% pentru apartament, în timp ce în mediul rural 83% din populație locuia într-o casă și doar 17% într-un apartament.

 

Dimensiunea locuinței
În medie 1,6 camere de persoană...

Dimensiunea locuinței poate fi măsurată ca număr mediu de camere per persoană: în UE, în anul 2022, unei persoane îi revenea o medie de 1,6 camere. Dintre statele membre, cel mai mare spațiu a fost înregistrat în Malta (2,3 camere de persoană), urmată de Luxemburg. (2,2 camere), Belgia, Irlanda și Țările de Jos (toate cu 2,1 camere). La polul opus se aflau Polonia, România și Slovacia (toate cu 1,1 camere per persoană), precum și Letonia (date din 2021) și Croația (ambele cu o medie de 1,2 camere de persoană) și Grecia cu 1,3 camere de persoană.

 

2,3 persoane per gospodărie în UE
Un alt indicator relevant este numărul de persoane per gospodărie. În UE existau în medie 2,3 persoane per gospodărie în 2022. În statele membre, acest număr a variat de la 3,1 persoane în Slovacia, 2,9 în Polonia și 2,7 în Croația la 2,0 persoane în Danemarca, Germania, Lituania și Suedia și 1,9 persoane în Finlanda. În Grecia, gospodăria medie este de 2,6 persoane

 

Încălzirea
Aproximativ 9% din populația UE nu își permite să mențină casa suficient de caldă.

Nu numai numărul de oameni care locuiesc într-o casă afectează calitatea vieții, ci și calitatea locuinței, cum ar fi capacitatea de a menține casa caldă, lipsa unei toalete interioare, a dușului sau a căzii, probleme cu acoperișurile, igrasie, podele sau tâmplărie putrezite.

În UE, în 2022, 9,3% din populație nu și-a putut permite să mențină casa suficient de caldă. Cele mai mari procente au fost observate în Bulgaria (22,5%), Cipru (19,2%) și Grecia (18,7%) și cele mai scăzute în Finlanda (1,4%), Luxemburg (2,1%) și Slovenia (2,6%).

În medie, în UE în 2020, 1,5% din populație nu avea în gospodărie nici toaletă interioară, nici duș, nici baie. Acest lucru a fost cel mai frecvent în România (21,2% din populație), urmată de Bulgaria și Letonia (ambele 7,0%), precum și de Lituania (6,4%).

În ceea ce privește problemele legate de acoperiș, igrasie sau tâmplărie putrezită, 14,8% din populația UE a avut o astfel de problemă în 2020. Cele mai mari procente au fost observate în Cipru (39,1%), Portugalia (25,2%) și Slovenia (20,8%).

 

Impactul locuințelor asupra mediului
Emisiile de gaze cu efect de seră ale gospodăriilor din cauza încălzirii și răcirii locuinței au variat de la 26 kg pe cap de locuitor în Suedia la 1.636 kg în Luxemburg.

O parte din emisiile de gaze cu efect de seră provin de la gospodăriile care ard combustibili fosili pentru a-și încălzi casele, pentru a pregăti apă caldă, pentru a găti sau pentru climatizare. Aceste emisii au însemnat 733 kg pe cap de locuitor în UE în 2021, față de 914 kg în 2010. În 2021, cele mai mari valori au fost observate în Luxemburg (1.636 kg pe cap de locuitor), Irlanda (1.347) și Belgia (1.400). Pe de altă parte, cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în Suedia (26), urmată de Portugalia (150) și Malta (168)