Explozia pensiilor speciale în România. Peste 11.600 de beneficiari pun o presiune uriașă pe bugetul de stat

 Numărul românilor care primesc pensii speciale a atins un nou record în mai 2025, ajungând la 11.637 de persoane. Sumele acordate lunar depășesc considerabil salariile medii, iar o parte semnificativă este suportată direct din bugetul public, alimentând dezbaterile privind echitatea sistemului de pensii.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale din România a atins în luna mai 2025 un nou prag record: 11.637 de persoane primesc lunar sume considerabil mai mari decât pensiile medii din sistemul public, arată datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Față de luna aprilie, când erau înregistrați 11.471 de beneficiari, creșterea este evidentă și constantă.

Aceste pensii sunt acordate anumitor categorii profesionale considerate „speciale” sau „privilegiate” – printre care se numără magistrații, diplomații, personalul aeronautic și altele – în baza unor legi distincte, care nu iau în calcul principiul contributivității. Cu alte cuvinte, pensia nu este calculată pe baza contribuțiilor efective din timpul vieții active, ci în funcție de alte criterii stabilite legal.

Impact major asupra bugetului public

Mai grav este faptul că doar o mică parte a acestor pensii este acoperită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Grosul sumei vine din bugetul de stat, adică din taxele și impozitele plătite de toți cetățenii. Această realitate creează o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, într-un context economic deja tensionat, în care România încearcă să-și păstreze stabilitatea fiscală.

Potrivit experților în politici publice, sistemul pensiilor speciale devine tot mai greu de justificat în fața cetățenilor care contribuie zeci de ani la sistemul clasic și se pensionează cu sume mult mai mici. În unele cazuri, pensiile speciale ajung să depășească 20.000 lei lunar, în timp ce pensia medie abia trece de 2.500 lei.

Creșterea numărului de beneficiari vine pe fondul unei instabilități politice tot mai accentuate, în care subiectul pensiilor speciale este folosit tot mai des în discursuri populiste, dar fără a se ajunge la măsuri concrete. În paralel, apar mutări surprinzătoare pe scena politică, cu schimbări de lideri și jocuri de culise care deturnează atenția de la marile probleme structurale ale sistemului de pensii.

Reforma pensiilor speciale a fost cerută insistent de Comisia Europeană, în cadrul angajamentelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), dar implementarea este tergiversată de luptele interne și de lipsa unei voințe politice reale.

Dan DIMA