Fraudele bancare fac tot mai multe victime

 * digitalizarea plăților și inteligența artificială sunt motoarele dezvoltării în sistemul bancar românesc, dar devin și ținte prioritare pentru infractorii cibernetici * schemele de fraudă au devenit atât de sofisticate, încât pot păcăli chiar și utilizatori prudenți, avertizează experții în securitate financiară

Numărul românilor care folosesc internet și mobile banking este în continuă creștere: 57% dintre persoanele fizice bancarizate și 87% dintre companii, conform unui sondaj IRES. Dar odată cu această evoluție, și fraudele s-au diversificat. Una dintre metodele de fraudă cele mai utilizate presupune instalarea unor aplicații aparent legitime, prin care atacatorii preiau de la distanță controlul asupra telefonului victimei. Astfel, pot accesa conturile bancare, modifica parole, iniția plăți, chiar solicita credite în numele utilizatorului.

Spoofing și manipulare emoțională. Cum ne păcălesc infractorii

Tot mai des, utilizatorii primesc apeluri care par a fi de la Poliția Română sau BNR, în realitate provenind de la escroci care folosesc tehnici de spoofing – clonarea numerelor oficiale. Aceștia induc o stare de panică: amenință cu poprirea conturilor sau promit câștiguri rapide. Victimele, luate prin surprindere, ajung să solicite un credit și să îl depună într-un ATM de criptoactive – fără să realizeze că participă la o fraudă.

WhatsApp devine canal de atac

O altă metodă des utilizată: clonarea contului de WhatsApp. Victimele primesc un mesaj de la un „prieten” care le cere să voteze pentru un copil. Linkul, aparent inofensiv, duce la preluarea contului. Apoi, infractorii cer bani în numele utilizatorului, păcălind alți prieteni din agendă.

Anul trecut, Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat 20 de cereri de soluționare a fraudelor bancare, din care 5 au fost acceptate de bănci pentru negociere. Cele mai frecvente fraude: linkuri suspecte pentru actualizarea datelor, clonarea conturilor, transferuri neautorizate și înșelătorii pe platforme de comerț online.

„Doar 7% din sumele fraudate se recuperează la nivel mondial”, subliniază reprezentanții CSALB.

„Consumatorii trebuie să fie vigilenți. Frauda nu are vacanță, iar atacurile cresc în perioada sărbătorilor sau concediilor. Prevenția rămâne cea mai sigură formă de apărare”, au atras atenția oficialii CSALB. Băncile au obligația de a procesa rapid cererile de refuz la plată și de a colabora cu autoritățile, dar responsabilitatea este împărțită.

Dan DIMA